Urmareste-ne:

Imi doresc un copil

Existe multe subiecte pe forum legate de dorinta de a avea un copil. De aceea, m-am gandit sa abordez cateva dintre aspectele psihologice ale dorintei de copil intr-un articol special.

Modul in care ne dorim un copil este diferit de la femeie la femeie. Fiecare  se "vede" mamica intr-un anume fel, in functie de dorintele, temerile, personalitatea ei, rolul acestui copil dorit in viata ei ca femeie si in viata de cuplu, relatiile cu proprii parinti, amintirea propriei copilarii, nevoia de implinire, de "materializare" a sentimentelor fata de partener.

Dorinta manifesta de a avea un copil apare in momentul in care femeia se simte pregatita sa devina mama. Unele femei tin seama in mod special de situatia materiala, "a avea ce sa-i oferi copilului" fiind pe primul loc. Altele se gandesc la varsta pe care o au si la presiunea timpului, "am deja 30 de ani, nu mai am prea mult timp sa ma gandesc". Un serviciu bun, un partener care isi doreste si el un copil, uneori insistentele parintilor sau prietenilor care intreaba:  "ce mai asteptati?", colege, surori, prietene care au copii sau sunt insarcinate, achizitionarea unei locuinte, atingerea unui statut profesional multumitor "m-am realizat profesional, acum imi pot permite sa am un copil" si cate altele ne dau "startul" pentru a ne gandi serios la copilul pe care ni-l dorim.

Drumul catre a a deveni mamica este mai lung sau mai scurt, mai usor sau mai dificil, oricum perceput foarte diferit inca de la inceputul lui de fiecare femeie. Unele femei incep "sistematic" prin a afla daca totul este in regula cu corpul lor, a stabili cu partenerul daca este momentul potrivit pentru acest pas, a renunta la anticonceptionale, a face analize medicale impreuna cu partenerul, a se asigura daca au "ce oferi viitorului copil". La altele, predomina dorinta in sine, placerea de a fi langa partener, iubirea lor, visul pe care il au din copilarie de a avea copii. Fiecare dintre ele, se gandesc la copilul lor, la cum va arata, ce sex va avea, se pregatesc material, afectiv pentru venirea lui, citesc, se informeaza, fac cumparaturi, intreaba prietenele, cer sfaturi, pareri despre sarcina, nastere, eventuale pericole, cresterea si ingrijirea bebelusilor. Sunt de asemenea femei care incep sa cumpere carti despre copii, care fac o scoala a parintilor, o pregatire pentru nastere, care cauta alte gravide sau proaspete mamici pentru a afla din experienta lor.

Fireste ca aceste pregatiri nu sunt intotdeauna constiente, fiind femei care spun "deodata am inceput sa ma uit pe strada dupa bebelusi si asa mi-am dat seama ca imi doresc eu insami un copil". Altele incep pregatirile dupa aflarea sarcinii.

Uneori totul decurge bine, asa cum ne-am asteptat si bebe soseste punctual atunci cand este dorit de ambii parinti, intr-o casa primitoare, o familie bucuroasa sa-l aiba. Uneori, insa lucrurile nu stau asa…si bebe intarzie sa apara!

Ce se intampla atunci in sufletul femeii? In cuplu? Ce este de facut? Pe de o parte, sunt invetigatiile medicale. Si ele sunt abordate in mod diferit de fiecare cuplu. Uneori femeia este cea care se simte "de vina", alteori, problema este cautata impreuna de cei doi parteneri. Daca este descoperita, progresele medicinei au cuvantul in a incerca sa o rezolve, cu tratamente, feritlizare, inseminare etc. Alteori, nu este descoperita o cauza obiectiva, medicala si stresul este cel incriminat. Partenerii sunt sfatuiti sa se relaxeze, sa mearga in vacanta, sa incerce sa-si gaseasca un serviciu mai putin solicitant.

In aceste situatii, intervine asteptarea greu de suportant in special pentru femeie, care adesea se simte "incapabila" de a avea copii, placerea devine un efort, actul sexual se transforma intr-o "tema" care trebuie facuta cu constiinciozitate pentru atingerea unui tel. Gasim femei care spun: "ne-am chinuit x ani ca sa avem un copil!"

In plus se pot adauga intrebarile incomode ale apropiatilor, testele de sarcina care ies mereu negative, depresia, senzatia de neputinta, de oboseala. "M-am saturat sa tot incerc si sa nu ramana insarcinata", "Toate din jurul meu au copii, numai eu nu am", "Sotul meu isi doreste un copil si eu nu i-l pot oferi".

Pe de alta parte sunt incurajarile din partea partenerului, rudelor sau prietenilor, exemplu altor mamici care "au reusit pana la urma" si acum isi tin fericite bebelusul in brate.

Insa dincolo de toate aceste incurajari sau remarci rautacioase venite din afara, din partea cunoscutilor, este important ce simte femeia insasi, cum percepe ea situatia, cat de echilibrata este din punct de vedere emotional, de matura afectiv. Pentru ca intr-o astfel de situatie tensionata, in care copilul dorit se lasa asteptat, in care rabdarea ii este greu incercata, pot reveni la suprafata traume mai vechi, frustrari, conflicte, resentimente pe care le credeam definitiv uitate. Ele pot constitui o cauza psihica a infertilitatii, deloc neglijabila, astfel incat "rezolvarea" lor sa duca pe neasteptata uneori la rezultatul dorit – aparitia sarcinii.

Ne propunem asadar sa vorbim luni, 12 Mai despre dorinta de a avea un copil si impactul testului de sarcina cu o singura liniuta.

Psiholog Anca Munteanu

 www.centrupsihologie.ro

Pentru mai multe articole interesante, urmareste-ne pe pagina de Facebook Copilul.ro

Taguri

Citeste si despre

Articole de la parteneri

Aplicatii pentru copii

DESCARCA
DESCARCA

Inainte sa pleci,

Poti gasi informatii utile si in materialele urmatoare:



Urmareste-ne si primeste cele mai noi informatii pentru tine si copilul tau!

Trimite articolul catre prietenii tai

Poti baga cate mailuri vrei tu separate prin spatiu!

Trimite mesajul