Ultimele discutii din forum
  1. #1
    Floricica Cu Vechime gabitzza's Avatar
    Membru inregistrat la
    05.10.2007
    Localitate
    Bucuresti
    Postari in forum
    7.664

    Idee Cat de permisivi sunteti cu copiii vostri

    Copiii sunt caracterizati prin curiozitate si perseverenta, inca de mici mici invata singuri sa isi depaseasca limitele, sa vrea si sa incerce mai mult si mai mult, insa trebuie sa ne intrebam cand mai mult este deja prea mult? Trebuie sa fim ingaduitori cu copiii nostri si sa nu ii ingradim insa trebuie sa existe si o limita asa ca vin si va intreb, cat de permisivi sunteti cu copiii vostri?

    Noi pana acum am fost destul de permisivi cu Edi, l-am lasat sa faca ce vrea atata timp ca nu se punea in pericol, nici pe el nici pe cei din jur si atata timp cat ceea ce vroia sa faca era ok. Am impus cateva limite (tot pentru siguranta lui) insa am incercat sa nu ii ingradim nevoia de explorare, de cunoastere, curiozitatea.

  2. #2
    Floricica Avansata ralukut's Avatar
    Membru inregistrat la
    18.06.2008
    Postari in forum
    1.401
    Gabi si toate fetele: mare atentie la aceasta libertate!
    Asa am facut eu. Am zis sa fie independenta, sa invete sa faca singura multe lucruri, sa fie descurcareata.
    E si bine, e si rau, atata timp cat nu existalimite foarte clare.
    E adevarat ca singura s-a ridicat si a mers (n-am purtat-o de maini nici 5 minute), singura a inceput sa manance, sa se imbrace (ii si place sa faca lucrurile fara ajutor), sa-si puna in pahar, sa faca baie (o supraveghez, normal). Acum se duce si cumpara iar eu stau la distanta si ma uit cum se descurca.
    Dar, are tendinta sa vrea sa faca mai mult decat poate sau este ingaduit pt varsta ei. De exemplu, sa traverseze strada sau chiar si alte chestii nu neaparat periculoase, dar nu-mi vin acum in minte.
    Sau vine sa ma intrebe si chiar daca nu-i dau voie se duce si face. Si de-aici incepe lupta. Pt ca e un copil foarte insistent, nu se tavaleste pe jos, dar uneori recurge la bazait si se bazeaza f. mult pe metoda tocatului.
    Obisnuiam sa cedez, dar am inceput sa-i spun NU, pt ca incepuse cu o atitudine de sef, ei si-o iau in cap f. repede.
    Stiu ca e destul de greu, pt ca nici mie nu mi-a placut sa fiu o mama d'aia care non-stop sa zica nu face aia, nu face ailalta.
    Si eu vreau sa stiu din experienta voastra cum ati gasit echilibrul.

  3. #3
    Floricica Debutanta ema_mami_printese's Avatar
    Membru inregistrat la
    24.09.2006
    Postari in forum
    810
    Buna fetelor,
    eu am 2 fetite, incerc sa le cresc cu reguli si limite foarte clare, insa fara a exagera, nu imi doresc un copil care sta lipit de mine si nu face nimic...genul unde-l pui acolo il gasesti...fetele mele exploreaza, se catara...bineinteles ca mai cadem, ne julim...insa eu sunt pro dezvoltare prin interactiune directa cu tot ce ne inconjoara...cand sunt in spatiu deschis au libertate de miscare (supravegheate sau cu un mic ajutor, cea mica are 2 anisori sunt manevre pe care inca nu le stapaneste ..., cand suntem in vizita avem reguli clare ce au voie sa faca...nu sunt deacord cu mamici ce stau la barfa si cafea si copii lor vandalizeaza casa gazdelor, categoric NU!!Sincer consider regulile foarte importante, copii nostrii trebuie sa stie exact ce au voie sau nu sa faca, daca nu impunem anumite limite...se pot intampla evenimente neplacute!Imi place sa cred ca fetele mele nu sunt constranse, ca au libertate si de decizie in anumite situatii (gen : cu ce ne imbracam astazi...sau unde vreti sa mergem...personal le induc din start 2-3 posibilitati)!Sunt convinsa ca uneori gresesc si eu, am momente cand sunt mai permisiva sau nu, insa sunt anumite reguli ce sunt obligatori si peste care nu trecem!Sa nu va imaginati ca fetele mele sunt sfinte si nu ies din cuvantul meu...ooooo, nu...avem 'spectacol' asa zic eu, in diverse situatii, sunt destul de alintate si smechere si insistente cand vor cate ceva...insa in mare sunt o mamica norocoasa cu 2 copii inteligenti si 'relativ cuminti'!Cea mica este foarte curioasa desface si rupe jucarii...nu ma supar prea tare e normal, vrea sa vada ce au inautru...din ce sunt facute...lista poate continua, mancam cu manutele, bem supa din farfurie, binenteles ca nu imi place dar ii explic frumos...pictam cu degetelele...mai mazgalim cu creioane pereti...lipim plastelina pe mobila...multe nazbati...intervin ferm cand e cazul, cand se exagereaza sunt pedepsite...le incurajez sa manance singure, sa duca lucrurile la locul lor, sa stranga jucariile sa faca 'ordine' in camera lor...In mare sunt pro stimularea imaginatiei, inteligentei...asa ca le las sa descopere lumea incet in ritmul lor.. uneori adoptand unele comportamente mai distructive...important este sa le fim alaturi de aproape sau de la departare sa le indrumam si sa putem interveni cand este cazul!Echilibrul il gasesti in tine, ca mama stii cel mai bine care sunt pretentiile tale de la copii tai, ce vrei sau nu sa faca, ce reguli sa impui, ce pedepse sau recompense...Fiecare copilas este unic, reactioneaza si se dezvolta in ritmul lui...important este sa fie sanatosi, veseli si plini de energie!

  4. #4
    Floricica Avansata cryssa's Avatar
    Membru inregistrat la
    26.10.2006
    Postari in forum
    1.860
    e aici e cam greu eu am lasat o sa faca ce vrea sa se simta libera si deja se urca in capul nostru am inceput sa impunem reguli dar e fff ambitioasa

  5. #5
    Floricica Cu Vechime onita's Avatar
    Membru inregistrat la
    14.01.2007
    Postari in forum
    5.926
    Ne alaturam si noi clubului de 'copilasi independenti'...a mea e ink mica, nu stiu ce ma asteapta mai incolo, insa niciodata nu am exagerat cu cocoloseala sau severitatea. In grupul de prieteni e net superioara multor copilasi de varsta ei....si nu ma refer la mers sau vorbit, ci la felul cum socializeaza. Nu se sperie de lume noua, saluta, raspunde la intrebari, se contrazice daca nu esti de acord cu ea:))..dar si daca greseste isi cere scuze si spune si de ce isi cere scuze.
    Asta pt ca am lasat-o singura la locul de joaca(am stat langa ea, insa nu cum fac unii parinti de stau calare pe topogane sau leagane(in Ro am vazut singurul loc unde se sta la coada la leagane, iar parintii ar fi in stare sa se certe cu un copil care 'le-a luat-o inainte').
    Sau atunci cand am mers undeva(mall, supermarket) nu am ignorat-o in carut sau tinand-o de mana, ci i-am explicat ce facem, ce cumparam...acum am un ajutor de incredere pt produsele de pe rafturile inferioare:)))
    O las sa se murdareasca, sa verse mancare pe ea incercand sa se hraneasca singura, sa se coloreze cu creioanele daca vrea...hainele se curata, dar macar stiu ca fii-mea e multumita.
    In parc nu i-am interzis sa nu intre in iarba sau in noroi:))Mi-a topait fii-mea intr-o baltoaca...impreuna cu baitelul unei prietene:))Toti parintii trageau de copilasii care se adunasera si ei sa isi faca de cap, doar ca ei 'nu aveau voie'...normal ca nu vreau sa ma gandesc ce imagine de femei denaturate am avut eu cu prietena mea, ca ne-am lasat copiii sa se ude...putini stiau ca aveam si schimburi:))))

    Am invatat-o sa ceara ajutor daca se pierde..sa se duca la securitatea din mall sau parc...sa zica cum o cheama. Ba chiar in parc acum cateva saptamani a luat un baietel de mana(care plangea dupa mama lui) si il intreba 'nu stii unde e mama ta?..o cautam...daca nu, hai la mama'. Plus ca de cateva zile are si o bratara cu numele ei si nr meu de telefon pe curea.
    Dar reversul monedei...e ca si la voi....incepe sa isi ceara drepturi m multe....eu una o ignor si ma vede suparata, se calmeaza...desi de la un timp nici asta nu m merge...
    Ignoratul si sa nu ne lasam prada lor....cele m bune metode..urmate dupa ce se calmeaza cu 'lectia de viata', repetata daca nu intelege.

    Succes!

  6. #6
    Floricica Avansata hande's Avatar
    Membru inregistrat la
    22.03.2010
    Postari in forum
    1.594
    Citat Postat de onita Vezi mesajul
    Ne alaturam si noi clubului de 'copilasi independenti'...a mea e ink mica, nu stiu ce ma asteapta mai incolo, insa niciodata nu am exagerat cu cocoloseala sau severitatea. In grupul de prieteni e net superioara multor copilasi de varsta ei....si nu ma refer la mers sau vorbit, ci la felul cum socializeaza. Nu se sperie de lume noua, saluta, raspunde la intrebari, se contrazice daca nu esti de acord cu ea:))..dar si daca greseste isi cere scuze si spune si de ce isi cere scuze.
    Asta pt ca am lasat-o singura la locul de joaca(am stat langa ea, insa nu cum fac unii parinti de stau calare pe topogane sau leagane(in Ro am vazut singurul loc unde se sta la coada la leagane, iar parintii ar fi in stare sa se certe cu un copil care 'le-a luat-o inainte').
    Sau atunci cand am mers undeva(mall, supermarket) nu am ignorat-o in carut sau tinand-o de mana, ci i-am explicat ce facem, ce cumparam...acum am un ajutor de incredere pt produsele de pe rafturile inferioare:)))
    O las sa se murdareasca, sa verse mancare pe ea incercand sa se hraneasca singura, sa se coloreze cu creioanele daca vrea...hainele se curata, dar macar stiu ca fii-mea e multumita.
    In parc nu i-am interzis sa nu intre in iarba sau in noroi:))Mi-a topait fii-mea intr-o baltoaca...impreuna cu baitelul unei prietene:))Toti parintii trageau de copilasii care se adunasera si ei sa isi faca de cap, doar ca ei 'nu aveau voie'...normal ca nu vreau sa ma gandesc ce imagine de femei denaturate am avut eu cu prietena mea, ca ne-am lasat copiii sa se ude...putini stiau ca aveam si schimburi:))))

    Am invatat-o sa ceara ajutor daca se pierde..sa se duca la securitatea din mall sau parc...sa zica cum o cheama. Ba chiar in parc acum cateva saptamani a luat un baietel de mana(care plangea dupa mama lui) si il intreba 'nu stii unde e mama ta?..o cautam...daca nu, hai la mama'. Plus ca de cateva zile are si o bratara cu numele ei si nr meu de telefon pe curea.
    Dar reversul monedei...e ca si la voi....incepe sa isi ceara drepturi m multe....eu una o ignor si ma vede suparata, se calmeaza...desi de la un timp nici asta nu m merge...
    Ignoratul si sa nu ne lasam prada lor....cele m bune metode..urmate dupa ce se calmeaza cu 'lectia de viata', repetata daca nu intelege.

    Succes!
    Pt o baltoaca din parc eu chiar am ajuns la niste discutii "aprinse" cu cineva.Fata mea facea un "baraj" cu pietricele in parc,iar un baietel a vrut si el sa participe.Mama lui si-a iesit din fire.A inceput sa urle ca daca toti copiii ar fi invatati cum sa se joace(????),n-ar mai pleca din parc in ultimul hal.I-am zis ca ma duc sa fac si eu baraj cu fata mea,poate asa-i mai invatam si pe altii.
    Foarte buna ideea cu bratara,mersi de pont!

Cuvinte cheie pentru acest topic

load
Sunt de acord

Acest site foloseste cookies, pentru a-ti oferi o experienta cat mai placuta pe site. Daca ai nevoie de multe detalii despre cum functioneaza acestea, citeste Politicii de Cookie | Setari