Mami, nu te pedepsi daca nu esti acolo prima oara cand copilul tau face ceva!

/ / Modificat: 2019-10-05 15:50:07

Sa fii mama este frumos, iti umple viata cu momente dulci si cu emotie, te face sa devii un om mai bun, iar copiii iti dau puterea sa faci aproape orice. Este sublim, dar pot aparea si momente triste si extraordinar de grele, de exemplu sa nu poti fi acolo in momente cheie ale dezvoltarii micutului.

Sunt o multime de mame care rateaza "prima data" a copilului. La primul cuvant, la primii pasi esti de obicei acolo, dar odata cu incheierea concediului de ingrijire a copilului si cu intoarcerea la lucru vei rata alte lucruri pe care copilul tau, pe masura ce creste, le va face pentru prima oara in absenta ta.

Intoarcerea la lucru după nastere este probabil unul dintre cele mai triste si dureroase momente din viata unei mame. Sa pleci de langa copilul tau cand stii cat este de dependent de tine este foarte dificil. Chiar daca stii ca il lasi pe maini bune, tot ti se rupe inima in bucatele stiind ca veti fi departe atatea ore pe zi. Te simti vinovata, ca si cum ti-ai abandona puiul, dar nici nu ai de ales, pentru ca tot pentru el mergi la lucru, ca sa ii poti asigura un trai cat mai bun. Si atunci sacrifici o multime de momente importante, chiar daca te doare.

Sunt multe mame care nu stau acasa doi ani cu copilul, unele nu stau nici macar un an, pentru ca este mai avantajos sa se intoarca ele la lucru dupa concediul medical si sa ramana tatal in concediu de ingrijire a copilului. Nimic nu doare mai tare decat sa ratezi primul cuvant sau primii pasi ai micutului tau, dar stii ca nu depinde de tine, ca nu se putea altfel, ca este mai bine asa pentru toata familia…

Si totusi, cand esti la birou si primesti pe telefon un clip cu bebe care spune prima oara un cuvant sau care paseste prima oara fara sustinere sau care mananca singur pentru prima oara... E greu! E greu de descris valul de emotie, bucurie si mandrie amestecate cu tristete si vinovatie, care te copleseste. Iti vine sa pleci de la birou, dar nu o faci si cu fiecare moment care trece pana ajungi acasa sa iti iei puiul in brate si sa exersati impreuna te simti tot mai vinovata si tot mai revoltata pentru ca nu ai putut fi acolo.

Mami, nu fi atat de dura cu tine!

Vei intelege in cele din urma ca sunt multe sacrificii pe care o mama trebuie sa le faca pentru copilul ei. Vei intelege ca, desi poate altii te judeca mai aspru decat o faci tu insati pentru ca ai ales sa lucrezi in loc sa stai acasa cu copilul, chiar nu aveai alta optiune. Tu nu vrei decat sa ii fie lui bine si nu exista sacrificiu mai mare decat a pleca de langa el cand toata fiinta te trage inapoi acasa.

Si hai sa-ti mai spun un secret: sentimentul de vinovatie al unei mame este “un dat”. Apare odata cu primul scancet al bebelusului si nu vei scapa niciodata de el pentru ca nici emotional nu vei mai fi la fel ca inainte. Orice mama se simte vinovata pentru ceva: fie ca lucreaza, fie ca nu, fie ca alapteaza, fie ca nu, fie ca i-a dat suzeta, fie ca nu... E o lista interminabila si sigur intelegi ce vrem sa spunem. Avem mereu un sentiment de vinovatie, desi nu ar trebui.

Inceteaza sa te pui la colt 

Evident, sunt multe lucruri pe care te gandesti ca le-ai fi putut face altfel in secunda doi dupa ce le-ai facut, dar trebuie sa stii ca multe dintre ele nu depind de tine. Sigur toate deciziile le iei in favoarea copilului tau!

Nu esti egoista (orice ar crede altii!) daca te gandesti ca din punct de vedere financiar e mai bine sa mergi tu la lucru si bebe sa ramana cu tati, nu esti egoista nici daca ramai cu el acasa doar un an si apoi il lasi in grija bunicilor pentru ca tu sa iti reiei activitatea profesionala. Oricine crede asta, ar trebui sa treaca o zi in locul tau, sa vada cum e. Dar e imposibil, nu?

Inca ceva: accepta ca, oricat de tare doare sa nu fii de fata cand copilul tau face ceva pentru prima oara, e aproape imposibil sa fii atenta la el in fiecare secunda si sa nu ratezi chiar nimic. El poate spune "mama" pentru prima data cand tu te duci pana la baie, iar el este singur in patut. Poate face primii pasi cand dai o fuga pana la medic sau pana la banca sau pana la magazin, iar el a ramas acasa cu tati, cu fratele mai mare sau cu bunica. Poate lua singur lingurita si sa bage mancare in gura cand tu te-ai intors o clipa cu spatele pentru a mai face ceva la aragaz sau pentru a lua ceva din frigider.

Inceteaza sa te mai simti vinovata si sa te pedepsesti

Faptul ca nu ai fost acolo "prima oara cand..." nu te face mai putin mama si in niciun caz nu te face o mama rea! "Prima oara" este atunci cand il vezi tu facand ceva pentru prima oara. Valoarea acelor momente nu sta intr-un numar; orice moment alaturi de copilul tau e special, si a doua, si a treia, si a patra oara cand el face ceva nou. Adevarata importanta a momentelor cu copilul sta in bucuria de a le trai impreuna.

Fiecare experienta cu micutul tau trebuie pretuita, sarbatorita si pastrata in suflet pentru ca in fiecare zi el invata ceva nou si tu, ca parinte, "cresti" odata cu el. Nu te supara ca nu ai fost acolo prima oara cand copilul a facut ceva in fata altcuiva, ci bucura-te pentru fiecare moment in care face ceva in fata ta si impreuna cu tine, bucura-te de fiecare progres, pentru ca el il  va face chiar daca tu te uiti la el sau nu.

Taguri Sentimente Primii pasi Primele cuvinte

Articole recomandate

Citeste si despre