Autor: Aurora Luchian
Toti imi spun ca m-am nascut
Cu ceva mai special.
Sunt creativ, priceput,
Bun, sensibil si loial.
Am prieteni o duzina,
Pe care-i ajut mereu,
Sfatul meu, spun ca-i alina
Si trec usor peste greu.
Dar din toate, in Natura,
Ma simt tare linistit,
Ii admir a sa alura
Si-i spun: "Bine te-am gasit!"
Insa azi e suparata,
Plange cu lacrimi de roua,
Ca nu este respectata...
- Cu ce v-am gresit eu voua?
Ofta cu amaraciune.
Eu privind in jur, indata,
Am stiut exact ce-mi spune,
Sufera ca-i sufocata.
O gramada de gunoaie,
I-a luat din frumusete,
Uf, genunchii mi se-nmoaie...
- Jur, vei uita de tristete!
Am strans pustani temerari,
Amici, cunoscuti, o droaie,
Si iata-ne voluntari,
Strangand muntii de gunoaie.
Acum Natura-i o zana,
Edenul de pe pamant!
Pana i-am spus "Noapte buna!",
Am ascultat vesel, cant.
Sopti Natura, sfios:
- Aveti manute de aur,
Gand frumos si luminos,
Iar sufletul un tezaur!
Stiti ce multe-am reciclat?
Apoi dibaci, am creat,
Lucrusoare de folos,
Priviti cat e de frumos!
