O perioada din istoria Marii Britanii in care zaharul era rationalizat le-a oferit cercetatorilor o ocazie rara de a vedea ce efecte poate avea consumul redus de zahar in primii ani de viata. La mai bine de sapte decenii distanta, diferentele observate intre persoanele care au fost expuse restrictiilor si cele nascute dupa eliminarea acestora sunt importante.
Datele analizate de oamenii de stiinta arata ca persoanele care au avut un consum limitat de zahar inca din perioada petrecuta in uter si apoi in primii ani de viata au prezentat un risc mai mic de a dezvolta diabet de tip 2 si hipertensiune arteriala la varsta adulta. Studiul a fost publicat in revista Science si a folosit informatii din UK Biobank.
Ce s-a intamplat dupa ce zaharul nu a mai fost rationalizat
Marea Britanie a introdus rationalizarea alimentelor in timpul celui de-Al Doilea Razboi Mondial, iar restrictiile asupra zaharului au continuat si dupa incheierea razboiului. Pentru cercetatori, momentul eliminarii rationalizarii zaharului, in 1953, a functionat ca un adevarat „experiment natural”.
In perioada rationalizarii, cantitatea de zahar disponibila populatiei era apropiata de nivelurile recomandate in prezent de ghidurile nutritionale. Dupa eliminarea restrictiilor, consumul de zahar aproape s-a dublat. Cercetatorii au putut astfel sa compare persoane nascute la intervale apropiate, dar care au avut parte de niveluri diferite de expunere la zahar in perioada intrauterina si in primii ani de viata.
Rezultatele au aratat diferente care s-au mentinut pana la varsta adulta. Persoanele expuse rationalizarii zaharului in primele 1.000 de zile de la conceptie au avut un risc cu aproximativ 35% mai mic de diabet de tip 2 si cu aproximativ 20% mai mic de hipertensiune arteriala.
Primele 1.000 de zile par sa fie extrem de importante
Perioada analizata de cercetatori incepe din momentul conceptiei si continua pana cand copilul ajunge in jurul varstei de doi ani. Rezultatele sugereaza ca alimentatia din acest interval poate avea consecinte care devin vizibile chiar si dupa zeci de ani.
Mai mult, efectele nu au fost observate doar in ceea ce priveste probabilitatea aparitiei bolilor. In cazul persoanelor care au beneficiat de restrictia zaharului la inceputul vietii, diabetul de tip 2 a aparut, in medie, cu aproximativ patru ani mai tarziu, iar hipertensiunea cu aproximativ doi ani mai tarziu.
Un alt detaliu interesant este ca expunerea din timpul sarcinii a contat si ea. Potrivit cercetatorilor, numai rationalizarea din perioada intrauterina a reprezentat aproximativ o treime din reducerea riscului observata ulterior. Beneficiile au devenit mai evidente atunci cand restrictia a continuat dupa nastere, in special dupa varsta de aproximativ sase luni, perioada in care copiii incep, de regula, sa consume alimente solide.
Cercetari mai noi indica si alte posibile beneficii
Povestea acestor copii nu s-a oprit insa la studiul privind diabetul si hipertensiunea. Cercetarile publicate ulterior, folosind acelasi episod istoric drept experiment natural, au gasit asocieri si cu sanatatea cardiovasculara.
Un studiu publicat in 2025 a aratat ca o expunere mai lunga la rationalizarea zaharului in primele 1.000 de zile de viata a fost asociata cu riscuri mai mici pentru mai multe afectiuni cardiovasculare la varsta adulta. Printre acestea se numara infarctul, insuficienta cardiaca, fibrilatia atriala si accidentul vascular cerebral.
In 2026, o alta analiza a aratat ca persoanele expuse rationalizarii zaharului la inceputul vietii aveau un risc cu aproximativ 14% mai mic de insuficienta cardiaca, iar boala aparea, in medie, cu aproximativ 2,6 ani mai tarziu.
Ce inseamna rezultatele pentru copiii de astazi
Studiile nu demonstreaza ca eliminarea completa a zaharului in copilarie garanteaza evitarea unor boli la maturitate. Sanatatea unei persoane este influentata de numerosi factori, de la mostenirea genetica si alimentatia de-a lungul vietii pana la activitatea fizica, greutate si alte obiceiuri.
Cercetarile ofera insa indicii importante despre perioada in care organismul este foarte sensibil la alimentatie. Primele 1.000 de zile, incepand din sarcina si continuand pana in jurul varstei de doi ani, pot avea un rol important in modul in care organismul se dezvolta si raspunde ulterior factorilor de risc.
Experimentul pe care cercetatorii nu l-ar fi putut organiza intentionat s-a produs, practic, in urma cu peste 70 de ani. Iar oamenii care au crescut atunci cu zaharul rationalizat ofera astazi informatii despre o intrebare care ii preocupa tot mai mult pe specialisti: cat de mult poate influenta alimentatia din primii ani sanatatea pe care o vom avea zeci de ani mai tarziu?
