De la o vârstă foarte fragedă, copilul poate distinge diferențele dintre sunetele din jurul său. În jurul vârstei de șapte sau opt luni, creierul său începe să se concentreze mai profund asupra sunetelor din jurul său, în special asupra tonului vocii și a limbajului mamei și al tatălui; de aceea, interacțiunile sociale și jocurile cu micuțul încep să îl ajute să înțeleagă limbajul, astfel încât, în viitor, să poată comunica singur ceea ce își dorește.
Sunetele limbajului stimulează diferite zone ale creierului care ajută la coordonare, producție și mișcări motorii. Înainte de a rosti primul cuvânt și atunci când micuțul vă ascultă sau interacționează cu dumneavoastră, zonele creierului care sunt activate sunt:
- Cea auditivă, cunoscută sub denumirea tehnică de girusul temporal superior.
- Aria lui Broca, care este responsabilă pentru producerea limbajului.
- Cerebelul, care se ocupă de procesarea și integrarea tuturor informațiilor pentru a obține o dezvoltare motorie adecvată, nu numai pentru a articula cuvintele limbajului, ci și întreaga parte motorie, cum ar fi echilibrul, postura și învățarea.
Un bun exemplu al acestor activări și al modului în care creierul se pregătește pentru a rosti primele cuvinte este balbaiala. Atunci când micuțul începe să bolborosească sunete, descoperă că mișcările generează diferite sunete, cum ar fi sunetul [a] până la sunetul [ma]. În acest proces, micuțul urmărește cum vă mișcați fața și buzele, astfel încât să vă poată imita în mod corespunzător.
De aceea este atât de important să vorbim cu ei. Chiar dacă credeți că sunt prea mici și nu vă înțeleg sau dacă nu găsiți un răspuns verbal la conversație, faceți-o oricum! Pentru că creierul său genial, cu toate informațiile pe care le aude și le vede, formează canale și baze pentru a-ți oferi plăcerea de a-l auzi spunând primele sale cuvinte.
Pentru mai multe articole interesante, urmareste-ne pe pagina de Facebook Copilul.ro
