FOMO este un acronim ce provine din englezescul Fear Of Missing Out (frica de a nu fi lasat pe afara, de a nu pierde ceva) si este cel mai frecvent descris ca o stare de anxietate sociala. Persoana care resimte anxietatea crede cu adevarat ca atunci cand nu este prezenta intr-un anumit loc sau grup, ceilalti se distreaza si ea "pierde" acest lucru.
Simptomele sale sunt foarte variate si se intalneste atat in randul copiilor, cat si al adultilor. Cand este un copil mai predispus sa sufere de FOMO? si cum poate fi prevenita dezvoltarea sa la adolescenti? Psihologul Jarmila Tomkova, intervievata de portalul www.saferkidsonline.eset.com/ro explica implicatiile FOMO asupra sanatatii mintale a copiilor.
Cum ai defini "frica de a pierde"? Difera FOMO de regret, invidie sau excludere sociala?
"FOMO este asociat cu toate aceste sentimente. Oamenii pot simti regret si pot experimenta indecizie sau pot crede ca nu sunt atat de hotarati cand vine vorba de alegeri si ca nu traiesc vieti la fel de implinite ca ale altor persoane. Acest sindrom apare de obicei atunci cand oamenii trec printr-o perioada dificila si nu sunt complet fericiti de ei insisi. Drept urmare, se concentreaza mai mult pe monitorizarea proximitatii lor, pentru a gasi validarea ca sunt suficient de buni si nu rateaza nimic. Anxietatea si sentimentul de dependenta sunt unele dintre efectele pe care FOMO le provoaca. Analiza asupra vietii altora nu aduce seninatate si bucurie ci, dimpotriva, poate induce o stare depresiva."
Exista o legatura stransa intre FOMO si site-urile de retele sociale, care sunt utilizate in mod activ si preponderent de generatiile mai tinere. Se poate insa intalni FOMO si la persoanele in varsta?
"Raspunsul este da, se poate. Oamenii care se lupta cu FOMO simt constant nevoia de a sti ce se intampla in jurul lor, fiind in acelasi timp dependenti de aceste cunostinte. Pentru adulti, acest lucru se poate manifesta in moduri diferite - cum ar fi urmarirea constanta a stirilor si teama de nu rata nicio informatie. Exista insa o diferenta intre a viziona stirile tot timpul, neputand sa te desparti de fenomen pentru a nu lasa nimic deoparte si a viziona stirile in fiecare zi, impacat cu gandul ca nu trebuie sa stii totul. Cu toate acestea, adultii se pot simti tentati sa verifice retelele sociale pentru a se asigura ca nu pierd activitati, recunoastere din partea celorlalti, contactul cu prietenii, colegii sau tendintele actuale."
Puteti impartasi un exemplu de situatie de acest fel in care s-ar putea afla un adult?
"Sa analizam cazul in care cineva se simte nesigur la locul de munca. O astfel de persoana verifica chat-urile grupului de lucru mult mai des si tinde sa fie mai activ si mai dependent de postarea in grupurile de lucru online. Totul depinde de dispozitia psihologica in care cineva face aceste activitati online."
Cum afecteaza FOMO diferitele grupe de varsta de copii? Daca FOMO este mai probabil sa se dezvolte intr-o perioada de criza sau in cazul unei stime de sine scazuta, poate prezenta un risc mai mare pentru adolescenti?
"La adulti, FOMO se poate dezvolta atunci cand te simti singur, te desparti de partenerul tau sau esti concediat. in acel moment, s-ar putea sa te indoiesti de tine si sa ai senzatia de esec, ceea ce te poate atrage catre sindromul FOMO. Adolescentii sunt deosebit de vulnerabili, deoarece stima de sine este mai fragila, dupa cum confirma toate cercetarile in psihologia dezvoltarii. Autoevaluarea in aceasta etapa de dezvoltare depinde foarte mult de ceea ce gandesc si fac altii. Prin urmare, adolescentii resimt cel mai mult frica de omisiune. Ei trebuie sa-si gaseasca locul si sa se simta acceptati de mediul inconjurator. Frica de excludere poate fi cauza prezentei lor permanente pe retelele sociale. Ei cauta autoafirmarea si interactioneaza constant cu alti oameni."
Totusi, pe retelele sociale, s-ar putea sa perceapa ca doar toti ceilalti fac ceva grozav?
"Da, acest fenomen este des intalnit. Vizualizarea de lucruri mult mai interesante pe care le fac ceilalti te determina sa incepi sa trimiti mesaje cunoscutilor pentru ca vrei sa faci parte din acea lume. Este o linie fina de la relaxarea initiala la verificarea aproape compulsiva a conversatiilor, pentru a vedea daca cineva ti-a trimis sau nu mesaje inapoi. Asadar, singuratatea si utilizarea frecventa a retelelor de socializare sunt terenurile favorabile pentru dezvoltarea FOMO. Si, in timp ce un adult poate gestiona mai bine aceste sentimente, o adolescenta de 14 ani, spre exemplu, poate fi depasita de situatie."
FOMO poate duce la tulburari de concentrare, in cazuri extreme oamenii ajungand sa simta ca nu pot sta acasa si ca trebuie sa iasa. In acest context, exista riscul sa ignoram nevoile noastre de baza, cum ar fi somnul si odihna?
"Aceasta este o observatie excelenta. Sentimentul de a nu putea sta intins in pat si nevoia de a verifica ce fac ceilalti te pot mentine treaz si te pot impiedica sa adormi, sa te odihnesti sau pur si simplu sa stai locului. Dar toata lumea trebuie sa gaseasca echilibrul intre actiune si odihna."
In ce masura acest comportament este determinat cultural?
"Frica de omisiune este, partial, rezultatul tendintelor actuale din societate. In multe spectacole urmarite de adolescenti, o naratiune similara este prezenta: personajele principale ies adesea si petrec, aratand perfect si facand mereu ceva. Daca locuiesti intr-un oras, s-ar putea sa simti, de asemenea, dorinta de a iesi tot timpul – orasul este viu, vibrant, plin de atractii. Suntem condusi de marketingul digital, care ii face pe oameni sa adopte anumite atitudini, sa cumpere anumite produse sau chiar sa doreasca valori create artificial."
S-a schimbat ceva in aceste tendinte odata cu venirea pandemiei de COVID-19?
"Nu chiar. Pe de o parte, pandemia ne-a tinut acasa, dar pe de alta parte, a trebuit sa desfasuram o multime de activitati online. Au existat foarte multe cursuri sustinute online, care ar fi putut intari nevoia de a ramane conectat. Unii oameni au inceput sa se uite la emisiuni/seriale de televiziune pentru a tine pasul cu ceilalti. In mod similar, s-ar putea sa te apuci sa faci yoga, doar pentru ca toti ceilalti o fac. Dar declansatorul general ramane in continuare sentimentul de anxietate. COVID-19 nu a schimbat atat de multe lucruri. Acum, mai multi oameni se simt anxiosi sau anxietatea lor anterioara a fost exacerbata. Aceasta s-a intamplat din cauza reducerii oportunitatilor pentru activitati sociale. Astfel, ne-au lipsit circumstantele pentru a ne creste stima de sine sau de a simti bucuria. Pe durata unei pandemii, cu restrictiile asociate, oamenii sunt mai expusi riscului de FOMO."
Este posibil sa se minimizeze FOMO fara a opri utilizarea tehnologiei aferente?
"Cand parintii observa cum copiii isi folosesc in mod constant telefoanele, cum simt nevoia sa se uite la ecran de mai multe ori pe ora si sa urmareasca ceea ce se intampla, nu inseamna ca identifica semne ale FOMO. Daca adolescentii sunt indragostiti, se uita mereu la telefoanele lor - aici nu exista vreun sindrom. Cu toate acestea, daca tinerii au indoieli, se simt defavorizati sau fac prostii pentru a atrage atentia, ar trebui sa discutati cu ei. Astfel, problema este pe jumatate prevenita. Primul pas este sa-i ajutati sa constientizeze existenta acestei afectiuni. Explicati-le ca, desi riscul de FOMO este asociat cu retelele sociale, a existat si inainte (astfel nu lasam senzatia ca respingem retelele sociale) - mai degraba vorbiti despre el ca despre un fenomen social in loc sa interziceti retelele sociale."
Ce altceva pot influenta parintii?
"Putem influenta timpul petrecut de copiii nostri pe retelele sociale - este recomandat sa limitati cat mai mult aceasta perioada pentru copiii mici. Apoi ii putem face constienti de cum se simt atunci cand petrec o jumatate de ora fata de patru ore pe Facebook sau Instagram in fiecare zi. Putem face un mic atelier pentru copii, in care sa prezentam rezultate ale cercetarilor legate de subiect, exemple din propria noastra experienta sau situatii si abordari din alte familii. Ajutati-i sa realizeze ca unele profiluri sau continut de pe internet nu ii fac sa se simta bine. Explicati-le ca nu trebuie sa le acorde atata importanta si care este mecanismul din spatele industriei publicitare. Ajutati-i sa treaca cat mai lin prin aceasta perioada critica a vietii lor. Trebuie sa recunoastem ca pubertatea nu este o perioada tocmai placuta."
Ce trebuie sa faca un parinte astfel incat copiii sa nu-si doreasca mereu aprobarea celorlalti, sa se poata accepta asa cum sunt si sa nu fie influentati atat de usor de realitatile retelelor sociale?
"Parintii pot, de exemplu, sa sublinieze continuu ceea ce este unic la copiii lor, sa le spuna cat de mult le plac, sa le pretuiasca unele dintre calitati – atentie insa la laudele orientate spre performanta, este de preferat ca aprecierile sa se concentreze pe creativitatea, abilitatile, perseverenta si atentia lor. Lasati-i sa simta ca sunt fiinte originale si deja suficient de buni asa cum sunt. Astfel, copiii vor sti de ce fac ceea ce fac si vor intelege care sunt nevoile lor reale, sursele de energie si de motivatie."
Asadar, putem spune ca utilizarea excesiva a telefoanelor si tabletelor devine o problema reala in randul copiilor si adultilor. Copiii nu se pot desprinde de ecranele mobile si renunta la activitati firesti precum joaca, in special acum cand isi petrec mare parte din timp in casa.
Parintii au nevoie de sprijin in aceasta directie si, in mod surprinzator, tot tehnologia este cea care le poate oferi un ajutor real. O aplicatie de control parental ii poate ajuta pe micuti sa-si formeze din timp obiceiuri mai sanatoase cu privire la utilizarea telefoanelor mobile.
De pilda, aplicatia ESET Parental Control pentru Android, ce poate fi descarcata intr-o versiune gratuita pe Google Play, include posibilitatea de a controla continutul web neadecvat si de a gestiona timpul petrecut de copii pe anumite dispozitive, analizand in acelasi timp cat de potrivite sunt aplicatiile pentru varsta lui.
Aplicatia ESET Parental Control a fost dezvoltata cu cele mai avansate functionalitati de monitorizare si protectie posibile.
In schimb, daca va doriti o simpla aplicatie cu care sa consolidati securitatea telefonului sau tabletei cu Android, puteti opta pentru ESET Mobile Security. Solutia poate fi descarcata in magazinul Google Play si vine cu o tehnologie antivirus puternica, protectie pentru platile online si o componenta Anti-Theft ce va permite sa localizati dispozitivul in caz de pierdere sau furt.
Ambele solutii pot fi testate gratuit, pentru a va familiariza cu interfata si caracteristicile acestora. Despre ESET Parental Control puteti gasi mai multe detalii aici, iar despre ESET Mobile Security aici.
Pentru mai multe articole interesante, urmareste-ne pe pagina de Facebook Copilul.ro
