Pentru multi parinti, suzeta este un ajutor de nadejde in primele luni de viata ale copilului.
Calmeaza plansul, ajuta la adormire si ofera un moment de respiro intr-o perioada marcata de nopti nedormite si adaptare la viata de familie. Cu toate acestea, in spatele aparentului avantaj se pot ascunde capcane care, netratate la timp, pot influenta dezvoltarea emotionala si fizica a copilului.
De ce folosesc copiii suzeta? Reflexul natural de supt
Inca din burtica, bebelusii dezvolta reflexul de supt – un instinct de baza, esential pentru supravietuire, care le permite sa se hraneasca. Acest reflex este si un mecanism de autolinistire. De aceea, multi nou-nascuti simt nevoia sa suga chiar si dupa ce sunt hraniti.
Suzeta raspunde acestei nevoi naturale si are, in primele luni de viata, mai multe beneficii reale:
-
Reduce disconfortul emotional si fizic – suptul produce endorfine, cu efect calmant;
-
Ajuta la reglarea somnului – suzeta ii poate ajuta pe unii bebelusi sa adoarma mai usor si sa se calmeze in timpul trezirilor nocturne;
-
Poate reduce riscul de moarte subita a sugarului (SIDS) – studiile arata ca utilizarea suzetei in timpul somnului poate scadea acest risc, desi mecanismul exact nu este complet inteles.
Cand devine suzeta o dependenta?
Desi initial este un instrument de reglare emotionala, suzeta poate deveni un obicei rigid sau o dependenta emotionala, mai ales daca este folosita pe termen lung sau ca raspuns automat la orice forma de plans sau disconfort.
Semne ca suzeta a devenit o dependenta:
-
Copilul nu poate adormi fara ea;
-
Refuza sa o imparta sau devine agresiv cand nu o gaseste;
-
O cere constant in timpul zilei, chiar daca este odihnit si hranit;
-
Refuza sa participe la activitati (citit, vorbit, joaca) fara suzeta in gura.
Dependenta de suzeta poate incepe sa apara dupa varsta de 1 an, cand reflexul de supt scade si atasamentul devine mai degraba emotional si comportamental decat fiziologic.
Riscuri asociate utilizarii prelungite a suzetei
Desi pare inofensiva, utilizarea suzetei peste varsta recomandata poate avea consecinte:
-
Intarzierea vorbirii – suzeta tinuta mult timp in gura impiedica dezvoltarea normala a musculaturii orofaciale si poate reduce interactiunile verbale;
-
Probleme dentare – dupa varsta de 2 ani, suzeta poate afecta pozitionarea dintilor (muscatura deschisa, dinti protruzati);
-
Dependenta emotionala – copilul invata sa se linisteasca doar cu un obiect extern, nu prin dezvoltarea mecanismelor proprii de gestionare a emotiilor;
-
Probleme de adaptare in colectivitate – la crese si gradinite, suzetele sunt adesea interzise sau descurajate. Copiii dependenti pot resimti anxietate intensa in lipsa ei.
Varsta optima pentru renuntarea la suzeta
Parerile specialistilor variaza, insa majoritatea recomanda renuntarea la suzeta intre 6 luni si 2 ani, in functie de copil si de nivelul de atasament.
-
6-12 luni: Perioada ideala pentru a incepe reducerea treptata a folosirii suzetei. Reflexul de supt incepe sa scada, iar copilul poate fi ajutat sa isi dezvolte alte forme de calmare.
-
12-24 luni: Utilizarea ocazionala (de exemplu, doar la somn) poate fi tolerata, dar este bine sa incepem procesul de desprindere.
-
Peste 2 ani: Specialistii in logopedie si ortodontie considera ca suzeta ar trebui eliminata complet pentru a evita efectele negative pe termen lung.
Cum renuntam la suzeta fara traume?
Fiecare copil este diferit, iar renuntarea la suzeta poate fi mai usoara sau mai dificila in functie de personalitatea si stilul de atasament al acestuia.
Iata cateva metode eficiente:
1. Reducerea treptata
-
Incepeti prin a limita folosirea suzetei doar la somn;
-
Apoi eliminati-o din timpul somnului de zi;
-
Pastrati-o doar noaptea, apoi eliminati-o complet.
2. Metoda „daruirii”
-
Spuneti copilului ca este timpul ca suzeta sa fie oferita unui „bebe mic” care are nevoie de ea;
-
Includeti un mic ritual: o scrisoare, o cutie, o jucarie in schimb.
3. Cititi carti sau spuneti povesti despre renuntarea la suzeta
-
Exista carti ilustrate pentru copii care abordeaza acest subiect in mod bland si empatic.
4. Oferiti alternative de linistire
-
O paturica, un plus, mangaieri, muzica relaxanta;
-
Invatati copilul sa respire adanc sau sa foloseasca cuvinte pentru a-si exprima disconfortul.
Suzeta si integrarea la cresa
Un copil care este foarte atasat de suzeta poate avea dificultati de adaptare la cresa. Acolo:
-
Nu i se va permite sa o foloseasca in mod constant;
-
Va trebui sa comunice mai mult verbal si sa interactioneze cu alti copii;
-
Se va confrunta cu separarea de parinti si va avea nevoie de alte metode de reglare emotionala.
Este esential sa incepeti renuntarea la suzeta cu cel putin 2-3 luni inainte de inceperea cresei, pentru a-i oferi copilului timp sa se adapteze emotional si sa-si dezvolte propriile resurse interioare.
Parintii care refuza complet suzeta: fac bine sau gresesc?
Unii parinti aleg sa nu ofere deloc suzeta, din dorinta de a evita dependenta sau din convingeri personale legate de dezvoltarea emotionala a copilului. Aceasta alegere nu este gresita, atata timp cat:
-
Nevoile emotionale ale copilului sunt respectate si implinite prin alte metode;
-
Exista alternative de calmare (alaptare, tinut in brate, vorbit bland, leganat);
-
Parintele este disponibil emotional si conectat cu copilul.
Pe de alta parte, refuzul complet al suzetei, fara a recunoaste ca bebelusul are nevoie de supt si confort, poate crea frustrari. Nu suzeta este problema in sine, ci lipsa unui cadru echilibrat in care sa fie folosita si ulterior eliminata cu blandete.
Suzeta este un instrument. Poate fi de ajutor, dar trebuie folosita constient. Daca este oferita cu masura, limitata in timp si retrasa treptat, nu va lasa urme negative in dezvoltarea copilului.
Parintii nu trebuie sa se simta vinovati ca o ofera sau ca nu o ofera. Ceea ce conteaza este relatia constanta si sigura dintre copil si adult, empatia cu care raspundem nevoilor lui si modul in care il ghidam catre independenta emotionala.
Foto: Freepik.com
