Un control la doua saptamani inseamna ca medicul urmareste sarcina mai indeaproape decat in cazul unei sarcini fara complicatii.
Aceasta frecventa poate fi recomandata atunci cand exista un motiv medical pentru supraveghere suplimentara. Scopul nu este doar efectuarea unei ecografii la fiecare vizita, ci evaluarea periodica a starii mamei si a bebelusului.
In functie de situatie, un astfel de control poate include:
- discutia despre simptomele aparute de la ultima vizita;
- masurarea tensiunii arteriale;
- verificarea greutatii;
- analiza urinei;
- evaluarea cresterii uterului;
- ascultarea ritmului cardiac fetal, cand este posibil;
- verificarea rezultatelor analizelor;
- recomandarea unor investigatii suplimentare;
- ecografie, atunci cand exista indicatie;
- ajustarea tratamentului, daca este necesar.
Nu toate aceste investigatii sunt efectuate la fiecare vizita. Planul este stabilit de medic in functie de nevoile fiecarei sarcini.
Cand poate fi nevoie de controale mai dese?
Monitorizarea poate fi intensificata atunci cand medicul identifica unul sau mai multi factori care pot creste riscul de complicatii.
Printre situatiile care pot necesita supraveghere suplimentara se pot afla:
- hipertensiunea arteriala;
- diabetul;
- antecedente de complicatii obstetricale;
- anumite boli cronice ale mamei;
- probleme ale placentei;
- suspiciunea ca bebelusul nu creste corespunzator;
- sarcina multipla;
- anumite afectiuni hematologice sau de coagulare;
- risc crescut de preeclampsie;
- sangerari in timpul sarcinii;
- alte situatii identificate de obstetrician.
In sarcinile multiple, de exemplu, RCOG precizeaza ca sunt necesare controale prenatale suplimentare si ecografii pentru monitorizarea bebelusilor, iar planul de ingrijire este individualizat.
Monitorizarea trimestrului I
Primele saptamani de sarcina sunt importante pentru confirmarea sarcinii, stabilirea varstei gestationale si evaluarea starii generale a mamei.
La primele controale pot fi discutate:
- istoricul medical;
- sarcinile anterioare;
- medicamentele utilizate;
- eventualele boli cronice;
- analizele de sange;
- grupa sanguina si Rh-ul;
- riscurile individuale;
- vitaminele si suplimentele recomandate;
- stilul de viata si alimentatia.
In functie de varsta sarcinii si de protocolul medical, pot fi recomandate investigatii ecografice si teste de screening.
Identificarea timpurie a factorilor de risc permite construirea unui plan de monitorizare adaptat fiecarei paciente.
Monitorizarea trimestrului al II-lea
Trimestrul al doilea este perioada in care sarcina devine mai stabila pentru multe femei, dar controalele raman importante.
In aceasta etapa se urmareste dezvoltarea bebelusului si starea de sanatate a mamei. Ecografia morfologica de trimestrul al doilea este una dintre investigatiile importante, fiind utilizata pentru evaluarea anatomiei fetale.
In functie de risc, medicul poate recomanda si ecografii suplimentare pentru urmarirea cresterii fetale sau a placentei.
De asemenea, in jurul intervalului 24-28 de saptamani poate fi recomandata testarea pentru diabet gestational la femeile care au indicatie pentru aceasta investigatie. NHS mentioneaza aceasta perioada pentru testarea gravidelor cu risc crescut de diabet gestational.
Monitorizarea trimestrului al III-lea
Pe masura ce sarcina se apropie de termen, controalele devin in mod obisnuit mai frecvente.
Sunt urmarite in special:
- tensiunea arteriala;
- semnele de preeclampsie;
- cresterea bebelusului;
- pozitia copilului;
- miscarile fetale;
- starea placentei;
- lichidul amniotic, atunci cand exista indicatie pentru evaluare;
- starea generala a mamei;
- planificarea nasterii.
In unele sisteme de sanatate, controalele de rutina sunt programate la intervale precum 28, 31, 34, 36, 38 si 40 de saptamani, cu adaptari in functie de situatie.
In cazul unei sarcini cu risc crescut, medicul poate recomanda controale mai dese si investigatii suplimentare.
Ce se urmareste la fiecare control?
Unul dintre cele mai importante aspecte ale monitorizarii este compararea rezultatelor de la o vizita la alta.
De exemplu, medicul nu se uita doar la valoarea tensiunii arteriale dintr-o anumita zi, ci si la evolutia acesteia pe parcursul sarcinii.
La fel, cresterea uterului poate fi urmarita in timp. Dupa aproximativ 24 de saptamani, masurarea distantei dintre partea superioara a uterului si osul pubian poate contribui la evaluarea cresterii fetale. Daca exista suspiciuni privind dezvoltarea bebelusului, pot fi recomandate ecografii suplimentare.
Ecografia nu trebuie facuta neaparat la fiecare doua saptamani
O idee frecventa este ca o sarcina monitorizata la doua saptamani presupune automat o ecografie la fiecare vizita.
Nu este neaparat asa.
Ecografia este recomandata atunci cand exista o indicatie medicala sau conform programului de screening stabilit de medic. Frecventa ecografiilor poate fi crescuta in cazul unei sarcini cu risc, de exemplu atunci cand exista suspiciuni privind cresterea fetala, placenta, lichidul amniotic sau alte aspecte ale sarcinii.
O monitorizare medicala mai frecventa poate include controale clinice, masurarea tensiunii, analiza urinei si evaluarea simptomelor, fara ca fiecare vizita sa presupuna o ecografie.
Monitorizarea tensiunii arteriale
Tensiunea arteriala reprezinta unul dintre parametrii importanti in timpul sarcinii.
Cresterea tensiunii poate fi un semnal de alarma pentru hipertensiunea asociata sarcinii sau preeclampsie. De aceea, tensiunea este verificata in mod repetat la controalele prenatale.
Preeclampsia poate necesita un plan individualizat de monitorizare, iar in formele mai severe controalele pot deveni foarte frecvente, uneori chiar zilnice.
Este important ca o gravida sa anunte medicul daca apar simptome precum dureri de cap severe, tulburari de vedere, durere puternica in partea superioara a abdomenului, umflarea brusca a fetei sau mainilor ori o stare generala neobisnuita.
Monitorizarea bebelusului
Pe parcursul sarcinii, medicul urmareste daca bebelusul se dezvolta corespunzator.
In functie de varsta gestationala si de riscurile existente, evaluarea poate include:
- ecografie;
- biometrie fetala;
- evaluarea lichidului amniotic;
- evaluarea placentei;
- Doppler, atunci cand exista indicatie;
- monitorizarea ritmului cardiac fetal in anumite situatii;
- evaluarea miscarilor fetale.
Nu toate aceste investigatii sunt necesare pentru fiecare gravida.
In cazul sarcinilor cu risc, investigatiile suplimentare sunt alese in functie de problema identificata si de beneficiul pe care il aduc.
De ce este importanta monitorizarea mai atenta in sarcinile cu risc?
O sarcina cu risc nu inseamna neaparat ca vor aparea complicatii.
Inseamna ca exista anumiti factori care pot creste probabilitatea unor probleme si care justifica o supraveghere mai atenta.
Avantajul controalelor mai dese este posibilitatea de a identifica din timp modificarile si de a interveni atunci cand este necesar.
RCOG sustine un model de ingrijire adaptat nivelului de risc, iar planul de monitorizare poate fi modificat pe parcursul sarcinii daca apar factori noi.
Ce simptome nu trebuie asteptate pana la urmatorul control?
Chiar daca ai un control programat peste cateva zile, nu trebuie sa astepti vizita daca apar simptome importante.
Este recomandata contactarea medicului sau a serviciului de urgenta, in functie de gravitate, in cazul unor simptome precum:
- sangerare vaginala importanta;
- durere abdominala severa;
- pierdere de lichid;
- dificultati de respiratie;
- durere in piept;
- lesin;
- durere de cap severa sau persistenta;
- tulburari de vedere;
- umflarea brusca si importanta;
- scaderea sau modificarea miscarilor fetale dupa ce acestea au devenit regulate;
- febra sau stare generala sever alterata.
Serviciile de maternitate recomanda ca gravidele sa solicite sfat medical atunci cand sunt ingrijorate, fara sa astepte urmatoarea programare.
Cum poate arata un plan de monitorizare la doua saptamani?
Atunci cand medicul considera ca sunt necesare controale la doua saptamani, programul poate fi adaptat pe parcursul sarcinii.
Un exemplu orientativ ar putea include:
Primul trimestru: evaluarea initiala, analize, ecografii si stabilirea factorilor de risc.
Trimestrul al II-lea: controale regulate pentru tensiune, urina, simptome, dezvoltarea sarcinii si investigatii specifice varstei gestationale.
Dupa 24 de saptamani: monitorizarea mai atenta a cresterii uterului si, atunci cand exista indicatie, ecografii suplimentare pentru evaluarea dezvoltarii fetale.
Trimestrul al III-lea: controale mai apropiate, evaluarea tensiunii, a cresterii fetale, a miscarilor copilului si pregatirea pentru nastere.
Apropierea termenului: frecventa poate creste si mai mult daca exista factori de risc sau modificari ale starii mamei ori a bebelusului.
Acesta este doar un exemplu. Planul real trebuie stabilit de obstetrician in functie de particularitatile fiecarei sarcini.
Monitorizarea nu inseamna doar analize si ecografii
Un control prenatal este si o ocazie pentru gravida de a discuta cu medicul despre ceea ce simte si despre eventualele modificari aparute.
Este util sa mentionezi:
- orice simptom nou;
- medicamentele si suplimentele pe care le iei;
- modificarile tensiunii arteriale, daca o monitorizezi acasa;
- modificarile miscarilor fetale, dupa ce acestea devin perceptibile;
- eventualele sangerari sau dureri;
- problemele legate de somn, alimentatie sau starea emotionala;
- orice nelamurire legata de nastere.
Monitorizarea buna presupune colaborarea dintre gravida si echipa medicala.
Controalele prenatale regulate sunt una dintre cele mai importante componente ale ingrijirii din timpul sarcinii. Ele permit urmarirea sanatatii mamei, a dezvoltarii bebelusului si identificarea precoce a eventualelor complicatii.
Pentru o sarcina fara complicatii, schema de monitorizare poate fi mai putin frecventa decat o vizita la doua saptamani. In schimb, atunci cand exista factori de risc, medicul poate recomanda controale suplimentare, inclusiv la intervale de doua saptamani sau mai des.
Cel mai important este ca frecventa controalelor sa fie personalizata. O sarcina monitorizata mai atent nu inseamna neaparat ca exista o problema, ci poate insemna ca medicul doreste sa observe mai indeaproape evolutia mamei si a bebelusului si sa intervina rapid daca apar modificari.
Nota: Acest articol are scop informativ si nu inlocuieste planul de monitorizare stabilit de medicul obstetrician. Frecventa controalelor, analizelor si ecografiilor trebuie adaptata fiecarei sarcini.
Foto: magnific.com
.JPG)
