Autor: Aurora Luchian
La o clinica faimoasa,
Gerul a plecat degraba,
Ca o raceala spinoasa,
L-a-ntepenit ca pe-o baba.
A stat cu febra la pat,
A baut ceaiuri amare,
A tusit, a stranutat,
Si pe sub coaste il doare.
O Vantoasa mai miloasa,
Il masase cu zapada,
Dar nimic. Iesi din casa,
Ca un medic bun, sa-l vada.
A luat metroul, lasa,
Ce masina,e sarac!
S-apoi sincer, nici nu-i pasa,
A ajuns imediat.
Tusea, inaintea sa,
Imboldea junghiul in spate,
Ragusita, abia vorbea:
-Da-mi prioritate, frate!
Sari un Stranut si-o Febra:
- Noi suntem marionete?
Ranjind dintii ca o grebla,
Treci la locul tau, baiete!
Bombane Tusea in sine:
"Ce copii nesabuiti,
N-au respect pentru batrane,
Oare ei nu au parinti?!"
Medicul i-a consultat,
Consumand trei retetare.
Gerul, bine vindecat,
A-nghetat totul in cale!
