Autor: fara autor
O broscuta si-un broscoi
Au iesit dintr-o baltoaca
Si se zbenguie-amandoi
Ca prietenii de joaca.
Merg in salturi, se agita,
Se distreaza foarte bine,
De pe pajistea-nflorita
Aud zumzet de albine.
Dar broscuta cea voioasa
Se intreaba cu temei:
"M-am indepartat de casa,
Ce-or spune parintii mei?"
Pe asemenea caldura
Le lipseste balacitul,
Limba se usuca-n gura
Le-a pierit oracaitul.
Se tarasc spre balta jalnici,
Drumul pare chiar mai lung,
Nu mai topaie zburdalnici,
Cred ca nici nu mai ajung.
S-au salvat cu greu micutii
Si-acum, de-i vei intreba,
Nu mai pleaca-n expeditii,
Chiar sa-i roage cineva.
