Multi parinti observa ca, uneori, copiii lor nu spun nimic despre ce au facut la gradinita sau la scoala. Este normal sa va simtiti ingrijorati, dar specialistii in psihologie si educatie explica ca motivele pentru care un copil nu povesteste despre ziua lui sunt variate si complexe. Ele tin de dezvoltarea memoriei si a limbajului, temperament, experiente emotionale, stil parental si interactiuni sociale. Intelegerea acestor factori si aplicarea unor strategii potrivite pe varste poate ajuta copilul sa isi dezvolte comunicarea, increderea in sine si abilitatile sociale.
1. Copiii mici (3–4 ani) – traiesc in prezent, nu in secvente cronologice
La aceasta varsta, copiii nu au memorie cronologica complet dezvoltata, ceea ce inseamna ca nu pot reda evenimentele intr-o ordine logica. Chiar daca par sa nu isi aminteasca ziua, ei traiesc intens in senzatii si actiuni, mai mult decat in cuvinte.
Ce caracterizeaza copiii mici:
-
Memoria afectiva functioneaza foarte bine: un copil poate povesti despre o intamplare petrecuta cu saptamani in urma ca si cum s-ar fi intamplat ieri.
-
Copiii activi, dinamici, care se misca mult, isi traiesc ziua prin joc, explorare si senzatii corporale, fara a o verbaliza imediat.
-
Starea lor de spirit influenteaza momentul in care vor povesti: de multe ori aleg sa impartaseasca abia cand se simt relaxati si nu simt presiunea parintelui.
Sfaturi practice pentru parinti:
-
Evitati intrebarile generale sau mecanice: „Ce ai facut azi?”
-
Puneti intrebari deschise si curioase: „Ce ti-a placut cel mai mult la joaca?” sau „Ai facut ceva ce ti-a placut tare?”
-
Folositi activitati vizuale si tactile pentru exprimare: desene, stickere, plastilina sau colaje care reflecta experientele copilului.
Activitati recomandate:
-
Desenul zilei – copilul deseneaza ce i-a placut mai mult la gradinita.
-
Joc de rol – recrearea unei intamplari folosind papusi sau figurine.
-
Mini-jurnal audio – parintele inregistreaza copilul spunand cateva cuvinte despre ziua lui, fara presiune.
2. Copiii de 5–6 ani – incep sa povesteasca, dar cu precautie
Pe masura ce copiii cresc, capacitatea de a organiza evenimentele in secvente se imbunatateste, dar multi copii nu povestesc imediat despre ziua lor. Acest lucru este normal si depinde de personalitate si experientele emotionale.
Ce influenteaza exprimarea la aceasta varsta:
-
Copiii mai introvertiti sau nesiguri pe emotiile lor pot pastra trairile „in surdina”.
-
Evenimentele stresante sau frustrante care nu au fost rezolvate in timpul zilei pot fi reprimate.
-
Copiii care se simt presati de intrebarile parintilor pot evita povestirea pentru a nu se simti evaluati.
Sfaturi pentru parinti:
-
Puneti accent pe exprimarea emotiilor, nu doar pe relatari: „Cum te-ai simtit cand s-a intamplat asta?”
-
Evitati comentariile critice sau corective imediat ce copilul povesteste.
-
Oferiti timp copilului pentru a procesa ziua inainte de a cere detalii.
Activitati recomandate:
-
Cutia cu povesti – copilul pune biletele sau obiecte care simbolizeaza momentele zilei.
-
Povestea in lant – copilul spune o intamplare, parintele continua, apoi copilul adauga detalii.
-
Jocuri de tip „Ce ai face daca…?” – ajuta copilul sa exploreze situatii si emotii intr-un mod sigur.
3. Copiii intre 7–9 ani – nevoia de conectare autentica
Copiii mai mari pot intelege mai clar contextul social si emotional al zilei lor, dar nu povestesc daca simt ca parintele:
-
Judeca sau comenteaza imediat evenimentele
-
Devine prea intens emotional
-
Asteapta solutii rapide la probleme
Sfaturi pentru parinti:
-
Ascultati activ, fara sa intrerupeti cu sfaturi sau corecturi.
-
Observati limbajul non-verbal: mimica, gesturi, tonul vocii.
-
Confirmati emotiile copilului: „Imi imaginez ca te-ai simtit frustrat cand s-a intamplat asta.”
Activitati recomandate:
-
Jurnal personal – copilul scrie sau deseneaza momentele importante din zi.
-
Dialoguri fara distrageri – stabiliti un moment fix pentru discutii fara telefoane sau televizor.
-
Proiecte creative – construire de albume, colaje, fotografii cu momentele importante din saptamana.
4. Pre-adolescenti si adolescenti (10–15 ani) – timpul introspectiei
La aceasta varsta, copiii devin selectivi in ceea ce povestesc, mai ales daca:
-
Stiu cum va reactiona parintele
-
Se asteapta la comentarii, sfaturi sau corecturi
-
Vor sa gestioneze singuri emotii si experiente
Specialistii recomanda ca parintii sa devina interlocutori empatici si rabdatori, oferind un spatiu sigur si fara presiune:
-
Ascultati fara sa interveniti imediat.
-
Nu transezati situatiile sau nu dati solutii instant.
-
Permiteti copilului sa povesteasca mai tarziu, dupa ce a digerat evenimentele.
Activitati recomandate:
-
Jurnal digital sau blog privat – adolescentul poate scrie liber si anonim.
-
Discutii regulate fara interventii – parintele doar asculta, fara comentarii.
-
Activitati sportive sau artistice – permit exprimarea emotiilor fara cuvinte.
5. Principii generale recomandate de specialisti
Psihologii subliniaza cateva principii de baza pentru a sprijini exprimarea copilului:
-
Rabdarea este esentiala – copilul va povesti doar cand se simte in siguranta.
-
Conectarea autentica – interesul real depaseste nevoia de informatii.
-
Varietatea activitatilor – desenul, jocurile, miscarea sau muzica faciliteaza exprimarea emotiilor.
-
Respectarea ritmului individual – fiecare copil are un stil propriu de procesare si comunicare.
-
Fara presiune sau evaluare – copilul trebuie sa simta ca poate povesti liber, fara teama de critica.
Faptul ca un copil nu povesteste despre ziua lui nu inseamna ca este dezinteresat sau retras. Este adesea un reflex al dezvoltarii cognitive si emotionale, al temperamentului si al stilului parental.
Pentru a sprijini copilul:
-
Oferiti un spatiu sigur si empatic pentru exprimare.
-
Adaptati intrebarile si activitatile la varsta si temperamentul copilului.
-
Include-ti jocuri, jurnalizare si proiecte creative care permit copilului sa traiasca si sa reflecteze asupra experientelor.
Prin intelegerea modului in care copiii traiesc si proceseaza ziua lor, parintii pot transforma momentele de acasa in oportunitati de dezvoltare emotionala, sociala si cognitiva, sprijinind formarea unui copil increzator, empatic si comunicativ.
Foto: freepik.com
