Divortul este unul dintre cele mai dificile momente din viata unui cuplu. Existenta copiilor minori la momentul producerii divortului implica mai multe decizii decat cea a separarii partenerilor si legea romana stipuleaza ca intotdeauna in aceste situatii interesele copilului sa fie primordial ocrotite, motiv pentru care, de regula, autoritatea parinteasca le revine ambilor parinti.
In cadrul procesului de divort, instanta decide la care dintre parinti va ramane fizic copilul, aceasta decizie fiind luata pe motive bine intemeiate si doar in situatii exceptionale accesul unuia dintre parinti la cresterea si educatia copilului sau poate fi restrictionat, fostii parteneri urmand sa imi imparta obligatiile fata de minor in mod egal.
La cine ramane copilul dupa divort?
Exercitarea autoritatii parintesti le revine in egala masura ambilor parinti, conform legii, instanta trebuind sa se pronunte in privinta locuintei fizice a copilului. Aceasta decizie are in vedere circumstantele fiecarui caz in parte si de cele mai multe ori ia in considerare si opinia copilului minor, prin audierea acestuia, instanta retinand preferintele copilului in exprimarea deciziei finale.
Chiar daca unul din parinti nu va mai locui impreuna cu copilul sau, acestuia ii revin in continuare obligatiile de crestere si educare a minorului, el putand participa in mod activ la dezvoltarea celui mic si avand aceleasi drepturi ca si partenerul caruia ii este incredintat copilul.
In dreptul roman, se considera ca ambii parinti sunt responsabili pentru cresterea copilului lor, avand obligatia de a-i asigura acestuia bunastarea materiala si spirituala, dar si protejarea drepturilor fundamentale ale copilului, prin urmare, orice decizie majora privind copilul putand fi luata doar cu acordul ambilor parinti.
Decizia stabilirii domiciliului la unul dintre parinti
Atunci cand in urma divortului, parintii urmeaza sa locuiasca separat, instanta va tine cont de intelegerea amiabila a parintilor privind locuinta copilului minor, in situatia in care o astfel de intelegere exista intre fostii parteneri, sau in caz contrar, va analiza si va decide unde si cu care dintre parinti va locui acesta.
In astfel de cazuri, instanta va retine intotdeauna ce este mai bine pentru dezvoltarea corespunzatoare a minorului si va avea in vedere in pronuntarea deciziei privind locuinta in interesul copilului.
Parintele care nu locuieste cu minorul
Pentru parintele care nu locuieste cu minorul, legea romana ii recunoaste deci acestuia dreptul de a-si exercita autoritatea parinteasca si obligatia de intretinere fata de copil, conferindu-i dreptul de a avea legaturi personale cu cel mic si stabilind, in lipsa unei intelegeri prealabile intre parinti, drepturi de vizitare.
Divergente intre fostii parteneri privind accesul la copilul minor
Odata acordat dreptul la legaturi personale, atunci cand parintele caruia ii este incredintata locuinta fizica a copilului restrictioneaza accesul celuilalt parinte la copilul sau minor, parintele nedreptatit poate sa se adreseze instantei competente in vederea obtinerii liberului exercitiu al drepturilor sale parintesti.
Fiecare familie si fiecare circumstanta este diferita, astfel incat, in situatii exceptionale, atunci cand instanta considera ca nici unul dintre parinti nu poate sa locuiasca cu copilul minor, din diverse motive, ea poate incredinta domiciliul fizic al copilului la alte persoane, fie rude sau institutii specializate in cresterea copilului. Insa acest lucru nu va inlatura dreptul ambilor parinti de a avea legatura cu propriul lor copil si obligatia lor de a se implica in buna crestere, dezvoltare si educare a minorului.
Pentru mai multe articole interesante, urmareste-ne pe pagina de Facebook Copilul.ro
