Extremismul si radicalizarea in randul tinerilor au intrat in atentia autoritatilor din domeniul educatiei, pe fondul preocuparilor legate de influenta continutului violent si a mesajelor de ura distribuite in mediul online. Ministerul Educatiei pregateste masuri de prevenire a unor astfel de comportamente in unitatile de invatamant, iar una dintre directiile avute in vedere este identificarea timpurie a elevilor care ar putea fi vulnerabili la mesaje extremiste.
Subiectul ridica insa si o serie de intrebari importante. Cum poate observa un profesor ca un elev este expus radicalizarii? Ce comportamente ar trebui sa atraga atentia si unde se termina preventia si incepe riscul de etichetare a copiilor? Specialistii in educatie si psihologie subliniaza ca identificarea unor semnale de ingrijorare trebuie facuta cu prudenta, fara ca opiniile personale, apartenenta religioasa sau comportamentele adolescentine obisnuite sa fie confundate automat cu extremismul.
Cum pot fi identificati elevii vulnerabili la radicalizare
Prevenirea radicalizarii in mediul scolar presupune, in primul rand, observarea unor schimbari de comportament care pot indica expunerea unui elev la mesaje ce promoveaza ura, discriminarea sau violenta. Printre semnalele care pot necesita o discutie se numara justificarea repetata a actelor violente impotriva unor grupuri, amenintarile explicite sau exprimarea intentiei de a participa la asemenea actiuni.
Totusi, niciunul dintre aceste elemente nu trebuie interpretat izolat. Un adolescent poate adopta un limbaj provocator, poate repeta mesaje vazute pe internet sau poate manifesta interes pentru subiecte controversate fara sa existe un proces real de radicalizare. De aceea, contextul si evaluarea individuala sunt esentiale.
Profesorii si consilierii scolari pot avea un rol important in identificarea situatiilor care necesita sprijin. Dialogul cu elevul, comunicarea cu familia si colaborarea cu specialistii pot contribui la intelegerea cauzelor unui comportament ingrijorator.
O abordare eficienta nu presupune alcatuirea unor liste de elevi suspecti pe baza opiniilor exprimate, ci identificarea unor riscuri concrete si oferirea de sprijin educational si psihologic atunci cand acesta este necesar.
Ministerul vrea sa pregateasca 4.000 de consilieri si psihologi scolari
Potrivit proiectului Strategiei Nationale pentru prevenirea si combaterea extremismului violent, publicat pe 12 noiembrie 2026, autoritatile intentioneaza sa pregateasca aproximativ 4.000 de consilieri si psihologi scolari pentru identificarea si gestionarea situatiilor de risc.
Formarea specialistilor ar urma sa se desfasoare in perioada 2027-2030. Acestia vor invata sa recunoasca posibilele semne ale radicalizarii, sa intervina in situatiile care necesita sprijin si sa colaboreze cu institutiile responsabile atunci cand exista suspiciuni privind extremismul violent.
Ministerul propune si elaborarea unui atlas al indicatorilor radicalizarii, adaptat mediului scolar. Documentul ar urma sa explice ce factori si comportamente pot indica riscul ca un tanar sa ajunga sa sustina sau sa comita acte de violenta motivate ideologic. Atlasul este programat pentru finalizare pana in trimestrul al treilea din 2027.
Incepand cu anul 2027, autoritatile intentioneaza sa evalueze anual 100 de unitati de invatamant din perspectiva riscurilor asociate radicalizarii. Analizele vor fi realizate cu sprijinul inspectoratelor scolare, al centrelor de resurse si asistenta educationala si al institutiilor de protectie a copilului.
Parintii vor fi invatati sa recunoasca semnele de radicalizare
O alta componenta a strategiei vizeaza informarea parintilor despre modalitatile prin care gruparile extremiste incearca sa atraga tinerii. Acestia ar urma sa primeasca explicatii despre simbolurile utilizate de asemenea organizatii, metodele de recrutare si schimbarile de comportament care pot necesita atentie.
Documentul mentioneaza, printre exemplele care trebuie analizate in context, utilizarea unor simboluri sau mesaje extremiste, manifestarile agresive si alte comportamente asociate cu riscul de violenta. Autoritatile subliniaza insa ca asemenea indicii nu reprezinta, luate separat, dovada radicalizarii unui copil.
Strategia prevede si activitati de informare pentru elevi si familiile acestora. Campania nationala de prevenire a violentei in scoli ar urma sa includa teme legate de extremismul violent, prin 1.000 de activitati organizate in 500 de unitati de invatamant. Autoritatile estimeaza participarea a 50.000 de elevi si 5.000 de parinti.
In paralel, vor fi dezvoltate materiale educationale care sa ii ajute pe profesori si parinti sa discute cu elevii despre propaganda extremista, discriminare, manipulare si riscurile continutului distribuit pe internet.
Ce se intampla daca un elev este suspectat de radicalizare
Proiectul prevede introducerea unei proceduri distincte pentru gestionarea suspiciunilor de comportament extremist violent in scoli. Situatiile semnalate ar urma sa fie analizate de comisiile responsabile cu prevenirea violentei si discriminarii, cu implicarea specialistilor competenti.
Un aspect important este protectia datelor personale ale elevilor. Rapoartele intocmite de consilierii si psihologii scolari vor avea, de regula, caracter statistic si vor cuprinde informatii centralizate, fara identificarea individuala a copiilor. Datele personale vor putea fi transmise numai atunci cand este necesar si in conditiile prevazute de lege.
Documentul precizeaza ca evaluarile nu trebuie folosite pentru alcatuirea unor evidente preventive ale elevilor pe baza convingerilor politice, religioase sau a altor caracteristici personale. De asemenea, exprimarea unei opinii neobisnuite nu poate constitui, singura, motiv pentru clasificarea unui copil drept radicalizat.
Ministerul intentioneaza sa creeze si o retea nationala de aproximativ 1.000 de specialisti, care sa faciliteze schimbul de experienta intre scoli si sprijinirea elevilor afectati de manifestari extremiste.
Elevii vor invata sa recunoasca manipularea si propaganda online
Strategia acorda o atentie speciala educatiei digitale si dezvoltarii gandirii critice. Autoritatile considera ca elevii trebuie sa inteleaga mai bine modul in care circula informatiile pe internet si sa poata identifica mesajele false sau manipulative.
In perioada 2027-2030, sunt propuse activitati de educatie media si cetatenie digitala in 50 de scoli, cu participarea a aproximativ 10.000 de elevi si formarea a 500 de profesori. Copiii ar urma sa invete inclusiv cum sa recunoasca materialele generate cu inteligenta artificiala si conturile online care distribuie continut manipulator.
Proiectul include si constituirea unei retele de 100 de elevi-ambasadori ai drepturilor si libertatilor fundamentale. Participarea va fi voluntara, iar rolul acestora va fi promovarea dialogului si a respectului pentru diversitate, nu supravegherea sau evaluarea colegilor.
Masurile nu sunt deocamdata in vigoare. Strategia a fost lansata in consultare publica pe 12 noiembrie 2026, iar forma finala si calendarul implementarii vor depinde de adoptarea documentului de catre Guvern.
Prin aceste propuneri, Ministerul Educatiei urmareste sa intervina mai devreme in situatiile care pot conduce la extremism violent, fara ca simpla exprimare a unor opinii sau comportamente izolate sa devina un motiv de stigmatizare a elevilor.
