Criza de personal din invatamantul romanesc ia amploare, iar tot mai multe scoli ajung sa angajeze persoane care nu au studiile necesare pentru disciplinele pe care le predau. Potrivit Federatiei Sindicatelor Libere din Invatamant (FSLI), numarul profesorilor necalificati a depasit 6.300, o situatie pe care reprezentantii sindicatelor o considera extrem de ingrijoratoare pentru calitatea educatiei.
Problema nu mai afecteaza doar scolile din mediul rural sau localitatile izolate, unde posturile didactice sunt greu de ocupat. Lipsa profesorilor calificati se resimte inclusiv in marile orase, iar in Bucuresti exista situatii in care studentii ajung sa predea la clase. Sindicalistii sustin ca modificarile legislative recente au redus atractivitatea profesiei didactice si risca sa accentueze deficitul de personal din sistem.
Peste 6.300 de profesori necalificati in scolile din Romania
George Purcaru, vicepresedintele Federatiei Sindicatelor Libere din Invatamant, a atras atentia ca numarul cadrelor didactice necalificate a ajuns la peste 6.300. Potrivit liderului sindical, cifra este aproximativ dubla fata de nivelul inregistrat intr-o perioada anterioara.
Declaratiile au fost facute pe 4 noiembrie 2026, in cadrul emisiunii „Viitor pentru Romania”, difuzata de Prima News. Reprezentantul FSLI considera ca situatia este incompatibila cu obiectivul de a oferi elevilor o educatie de calitate.
Prin profesori necalificati se inteleg, in acest context, persoanele care nu detin studiile corespunzatoare postului sau disciplinei pe care o predau. Acest lucru nu inseamna automat ca nu au studii superioare, ci ca pregatirea lor nu indeplineste cerintele specifice functiei ocupate.
Sindicalistii avertizeaza ca problema poate deveni si mai grava daca autoritatile nu adopta masuri pentru atragerea si mentinerea cadrelor didactice calificate. FSLI a semnalat anterior posibilitatea ca numarul profesorilor necalificati sa ajunga la 8.000 pana la finalul anului scolar 2026-2027.
Studentii ajung sa predea inclusiv in scolile din Bucuresti
Una dintre cele mai ingrijoratoare constatari este ca deficitul de profesori nu mai este limitat la zonele in care exista putini candidati pentru ocuparea posturilor.
George Purcaru a explicat ca inclusiv in Bucuresti exista studenti care predau, deoarece scolile nu reusesc sa gaseasca suficienti profesori calificati pentru anumite discipline.
Datele prezentate in septembrie 2026 de Inspectoratul Scolar al Municipiului Bucuresti indicau aproape 320 de cadre didactice fara studii corespunzatoare postului ocupat in scolile din Capitala, pentru anul scolar 2026-2027.
In acest context, conducerea inspectoratului a discutat despre dezvoltarea unui proiect numit „Student la catedra”, prin care tinerii aflati inca in perioada studiilor universitare ar putea beneficia de mentorat si sprijin profesional.
Desi implicarea studentilor poate reprezenta o solutie temporara pentru acoperirea unor posturi, aceasta nu elimina nevoia de profesori pregatiti pentru disciplinele respective. Predarea presupune nu doar cunoasterea materiei, ci si competente pedagogice, capacitatea de evaluare a elevilor si adaptarea metodelor de lucru la nivelul fiecarei clase.
Legea 141/2025, criticata pentru efectele asupra profesorilor
Reprezentantii FSLI considera ca una dintre cauzele agravarii crizei o reprezinta masurile adoptate prin Legea nr. 141/2025, cunoscuta si drept Legea Bolojan.
Printre modificarile criticate se numara majorarea normei didactice, schimbarea regulilor privind plata cu ora si cresterea numarului de elevi din anumite clase.
Potrivit sindicalistilor, aceste masuri au dus la cresterea volumului de munca si la reducerea atractivitatii unor activitati didactice suplimentare. In consecinta, ocuparea posturilor ramase libere a devenit mai dificila.
FSLI sustine ca efectele se resimt atat in randul profesorilor cu experienta, cat si al tinerilor care ar putea alege o cariera in invatamant.
Totusi, legatura directa dintre fiecare modificare legislativa si cresterea numarului de profesori necalificati necesita o analiza statistica detaliata. Cifrele prezentate de sindicate reprezinta un semnal de alarma, dar nu demonstreaza, singure, in ce masura fiecare masura a contribuit la deficitul de personal.
Salariile si conditiile de munca ii indeparteaza pe tineri de catedra
O alta problema semnalata de liderii sindicali este dificultatea sistemului educational de a atrage absolventi bine pregatiti.
Potrivit FSLI, tinerii sunt descurajati de nivelul veniturilor, de volumul de munca si de perspectivele limitate de dezvoltare profesionala. In aceste conditii, unii absolventi prefera sa se orienteze catre alte domenii, chiar daca au urmat studii care le-ar permite sa devina profesori.
Sindicalistii au criticat si reducerea atractivitatii platii cu ora, considerand ca aceasta masura face mai dificila acoperirea cursurilor pentru care nu exista suficienti titulari.
Problema este importanta mai ales in scolile unde anumite discipline au un numar redus de ore. In asemenea situatii, conducerea unitatilor de invatamant trebuie sa gaseasca profesori dispusi sa completeze norma sau sa preia ore suplimentare.
FSLI solicita masuri salariale si profesionale care sa incurajeze intrarea in sistem a absolventilor si sa reduca plecarile cadrelor didactice cu experienta.
Ce inseamna lipsa profesorilor calificati pentru elevi
Deficitul de personal calificat poate avea consecinte directe asupra organizarii activitatii scolare. Atunci cand un post ramane neocupat, conducerea scolii trebuie sa identifice o solutie pentru ca elevii sa nu piarda orele prevazute in programa.
In unele situatii, disciplinele sunt predate de persoane care nu au specializarea ceruta. In altele, profesorii existenti preiau ore suplimentare, ceea ce poate duce la suprasolicitare.
Lipsa pregatirii de specialitate nu inseamna ca fiecare profesor incadrat pe un asemenea post preda necorespunzator. Totusi, pregatirea academica si pedagogica adecvata reprezinta o conditie importanta pentru asigurarea calitatii procesului educational.
Elevii au nevoie de continuitate, de explicatii corecte si de metode adaptate nivelului lor de intelegere. Schimbarile frecvente de profesori si dificultatile de ocupare a posturilor pot afecta aceste aspecte.
In acest context, reprezentantii sindicatelor considera ca autoritatile trebuie sa trateze deficitul de personal ca pe o problema structurala, nu doar ca pe o dificultate administrativa aparuta la inceputul fiecarui an scolar.
Cele peste 6.300 de cadre didactice necalificate semnalate de FSLI reprezinta un avertisment privind capacitatea sistemului de invatamant de a atrage specialisti. Fara masuri care sa faca profesia mai atractiva si sa asigure stabilitatea personalului, scolile risca sa se confrunte in continuare cu dificultati in ocuparea posturilor, iar consecintele vor fi resimtite de elevi.
