Intr-o lume in care stilul de viata agitat si presiunile sociale afecteaza din ce in ce mai mult si copiii, tulburarile de alimentatie nu mai sunt o problema exclusiv adolescentina sau a adultilor.
Un comportament care incepe sa ingrijoreze tot mai multi parinti este mancatul compulsiv, caracterizat prin consumul excesiv de alimente intr-un timp scurt, adesea in lipsa foamei reale si insotit de sentimente de vinovatie sau rusine.
Ce este mancatul compulsiv?
Mancatul compulsiv (sau binge eating) presupune episoade recurente de consum necontrolat de alimente, adesea bogate in calorii, grasimi si zahar, insotite de o pierdere temporara a controlului. Diferenta fata de „gustarile in plus” este ca aceste episoade sunt mai intense, mai frecvente si au, de obicei, o componenta emotionala profunda.
De la ce varsta poate aparea?
Desi multi parinti asociaza mancatul compulsiv cu adolescenta, acest comportament poate aparea chiar de la varsta prescolara (3-6 ani). Studiile arata ca unii copii incep sa dezvolte o relatie nesanatoasa cu mancarea de la o varsta frageda, mai ales in contextul unor factori declansatori emotionali sau de mediu.
Cei mai comuni factori declansatori
-
Emotiile negative: Copiii care se simt tristi, stresati, anxiosi sau singuri pot apela la mancare ca mecanism de confort.
-
Modelul familial: Un copil care observa la parinti obiceiuri alimentare compulsive sau folosirea mancarii ca recompensa sau pedeapsa poate replica acest comportament.
-
Accesul usor la alimente nesanatoase: Lipsa unui program regulat de mese si gustari si abundenta de snacks-uri in casa favorizeaza episoadele compulsive.
-
Presiunea sociala si imaginea de sine: Mai ales la copii mai mari si adolescenti, dorinta de a arata intr-un anumit fel poate duce la episoade de mancat excesiv, urmate de vinovatie.
-
Lipsa somnului sau rutina haotica: Un copil obosit sau cu un program dezorganizat poate recurge la mancare pentru a-si regla energia sau emotiile.
Semnale de alarma pentru parinti
-
Copilul mananca frecvent in absenta foamei
-
Se ascunde cand mananca sau neaga ca a consumat anumite alimente
-
Devine iritat sau defensiv cand este intrebat despre mancare
-
Exista episoade de „golire” a dulapurilor sau frigiderului
-
Se plange frecvent de disconfort abdominal fara cauze medicale clare
Ce spun specialistii: Cum putem interveni?
-
Fara rusinare sau pedepse
Este esential ca parintii sa abordeze comportamentul cu empatie si fara a rusina copilul. Discutiile trebuie sa fie calme, axate pe sprijin si intelegere. -
Crearea unei relatii sanatoase cu mancarea
Incurajati mesele regulate, implicarea copilului in gatit si discutii despre alegeri alimentare echilibrate. Nu etichetati alimentele drept „bune” sau „rele”. -
Inlocuirea mancarii cu alte mecanisme de gestionare a emotiilor
Activitati precum desenul, sportul, jocurile in aer liber sau exercitiile de respiratie pot deveni instrumente valoroase pentru reglarea emotionala. -
Stabilirea unui program predictibil
O rutina clara de mese, gustari, somn si joaca ajuta copilul sa se simta in siguranta si reduce episoadele de mancat haotic. -
Consiliere psihologica
Atunci cand mancatul compulsiv devine frecvent sau intens, implicarea unui psiholog specializat in lucrul cu copiii este recomandata. Terapia cognitiv-comportamentala s-a dovedit eficienta in aceste cazuri.
Mancatul compulsiv nu este doar un „moft” sau un comportament trecator. El poate ascunde emotii nerezolvate sau nevoi nesatisfacute ale copilului. Cu rabdare, implicare si sprijin din partea unui specialist, acest comportament poate fi corectat, iar copilul poate invata sa aiba o relatie echilibrata si sanatoasa cu mancarea.
Foto: Freepik.com
