Felul in care un copil invata sa priveasca mancarea incepe acasa. Inainte de a intelege ce inseamna o alimentatie echilibrata, cei mici observa ce mananca parintii, cum vorbesc despre alimente si ce atitudine au fata de dulciuri, sport sau greutate.
De aceea, atunci cand vine vorba despre alimentatia copiilor, exemplul oferit de adulti poate fi mai puternic decat orice regula sau interdictie. Un parinte care ii spune copilului sa faca miscare, dar nu este niciodata activ, transmite un mesaj diferit de cel pe care incearca sa il exprime prin cuvinte.
Specialistii in nutritie atrag atentia ca obiceiurile alimentare se construiesc treptat, iar familia are un rol important in acest proces. Dulciurile nu trebuie transformate nici in alimente „interzise”, nici in premii pentru rezultate bune la scoala sau pentru activitatea fizica.
Parintii sunt primul model alimentar al copilului
Copiii invata in primul rand prin imitatie. Daca in familie exista mese variate, un program alimentar echilibrat si o atitudine relaxata fata de mancare, copilului ii va fi mai usor sa dezvolte propriile obiceiuri sanatoase.
In schimb, atunci cand adultii vorbesc constant despre diete, kilograme, alimente „rele” sau restrictii, copilul poate prelua aceste preocupari.
Nu este suficient sa ii spunem unui copil ca trebuie sa manance sanatos. Este important sa vada acelasi comportament in familie.
De exemplu, daca parintele vrea ca cel mic sa faca mai multa miscare, o solutie poate fi ca activitatea fizica sa devina o experienta de familie. O plimbare cu bicicleta, o drumetie, o iesire in parc sau un joc in aer liber pot fi mai eficiente decat simplul indemn „du-te si fa sport”.
Miscarea ar trebui sa fie asociata cu energia, distractia si timpul petrecut impreuna, nu cu o obligatie sau cu o metoda de a „castiga” un desert.
De ce nu este recomandat sa folosim dulciurile drept recompensa
Una dintre greselile frecvente ale parintilor este folosirea alimentelor dulci ca recompensa.
„Daca iei nota buna, primesti ciocolata”, „Daca mergi la antrenament, iti cumpar inghetata” sau „Daca esti cuminte, mergem la fast-food” sunt exemple de mesaje care pot transforma mancarea intr-un instrument de recompensare.
Problema este ca, in timp, copilul poate ajunge sa asocieze dulcele cu succesul si emotiile pozitive. Un rezultat bun la scoala, o victorie sportiva sau un moment fericit ajung sa fie legate automat de prajituri, bomboane, inghetata sau alte produse dulci.
Astfel, alimentul nu mai este perceput doar ca hrana, ci devine un premiu emotional.
Pentru a evita aceasta asociere, parintii pot cauta alte modalitati de a sarbatori reusitele copiilor. O iesire in familie, o activitate preferata, o excursie de o zi, un joc sau pur si simplu timpul petrecut impreuna pot reprezenta recompense mult mai valoroase.
Dulciurile nu trebuie transformate in alimente interzise
Daca recompensa nu este o strategie potrivita, nici interdictia absoluta nu este neaparat cea mai buna solutie.
Atunci cand un copil aude in permanenta ca un anumit aliment este „rau”, „interzis” sau „periculos”, acesta poate deveni si mai tentant. Curiozitatea copilului poate creste, iar alimentul interzis poate capata o valoare exagerata.
O abordare mai echilibrata presupune ca parintele sa explice, pe intelesul copilului, ca unele alimente pot fi consumate mai des, iar altele mai rar si in cantitati moderate.
Daca un copil mananca ocazional o napolitana sau o prajitura, acest lucru nu trebuie transformat intr-un motiv de panica sau intr-un conflict familial.
Important este modelul general al alimentatiei, nu un singur produs consumat intr-o anumita zi.
Cum putem vorbi despre zahar fara sa speriem copilul
Modul in care parintii discuta despre alimente este la fel de important ca alimentele in sine.
Expresii precum „zaharuI este rau” sau „nu ai voie niciodata sa mananci asta” pot fi inlocuite cu explicatii simple si echilibrate. Copilul poate invata ca dulciurile contin mult zahar si ca este bine sa nu fie consumate in exces, fara ca acestea sa devina un subiect tabu.
Parintii pot pune accentul pe alimentele pe care vor sa le includa mai des in dieta: fructe, legume, cereale integrale, lactate potrivite varstei, oua, peste, carne, leguminoase si alte alimente nutritive.
Cu alte cuvinte, accentul poate fi pus mai mult pe ce adaugam in alimentatia copilului decat pe lista alimentelor pe care acesta nu are voie sa le consume.
Alimentatia copiilor se schimba odata cu varsta
Primele etape ale diversificarii sunt importante pentru dezvoltarea preferintelor alimentare. Copilul descopera gusturi, mirosuri, culori si texturi noi, iar mesele pot deveni o adevarata experienta de explorare.
Pe masura ce creste, lucrurile se pot schimba. Dupa varsta de 2 ani, multi copii devin mai selectivi si incep sa refuze alimente pe care anterior le acceptau.
Acest comportament nu inseamna neaparat ca exista o problema. Preferintele copiilor se pot modifica, iar uneori este nevoie de mai multe incercari pana cand un aliment nou este acceptat.
In aceasta perioada, rabdarea parintilor este esentiala.
Presiunea, amenintarile sau fortarea copilului sa manance pot transforma masa intr-o experienta negativa. In schimb, parintele poate continua sa ofere alimente variate, intr-un mod calm, fara sa transforme fiecare masa intr-o negociere.
Ce facem cand copilul devine mofturos la mancare
Mofturile alimentare sunt frecvente in copilarie. Un copil poate refuza brusc carnea, legumele sau anumite garnituri dupa ce a descoperit o idee noua, a auzit un coleg sau a vazut un continut online.
Este important ca parintii sa fie atenti la ceea ce influenteaza alegerile alimentare ale copilului.
In locul conflictului, poate fi utila discutia. Copilul poate fi intrebat ce nu ii place la un anumit aliment: gustul, textura, mirosul sau aspectul.
De asemenea, parintii pot implica cei mici in alegerea alimentelor, pregatirea mesei si gatit. Participarea la aceste activitati poate creste curiozitatea si disponibilitatea de a incerca produse noi.
Adolescentii si influenta retelelor sociale
La adolescenta, alimentatia poate deveni mai complicata. Pe langa influenta familiei si a grupului de prieteni, tinerii sunt expusi zilnic la imagini si mesaje despre corp, greutate, diete si stiluri alimentare.
Unele recomandari promovate online pot incuraja eliminarea unor categorii intregi de alimente fara un motiv medical real.
De aceea, parintii trebuie sa fie atenti la schimbarile bruste in comportamentul alimentar. Refuzul constant al unor alimente, preocuparea excesiva pentru greutate, numararea obsesiva a caloriilor sau frica intensa de anumite produse merita discutate cu un specialist.
Este important ca adolescentul sa inteleaga ca o alimentatie sanatoasa nu inseamna infometare si nici eliminarea arbitrara a unor grupe importante de alimente.
Bucuria nu trebuie sa vina doar din mancare
Un alt principiu important este separarea alimentatiei de confortul emotional.
Daca de fiecare data cand copilul este trist, suparat sau obosit primeste ceva dulce, poate invata sa foloseasca mancarea pentru a-si regla emotiile.
La fel se poate intampla si in cazul bucuriei. Daca fiecare reusita este sarbatorita prin mancare, copilul poate ajunge sa caute automat un anumit aliment atunci cand are o stare emotionala pozitiva.
De aceea, este benefic ca familia sa construiasca mai multe surse de bucurie: joaca, natura, sport, muzica, excursii, prieteni, conversatii si timp de calitate impreuna.
Cele mai importante reguli pentru o alimentatie echilibrata a copiilor
Pentru a dezvolta obiceiuri alimentare sanatoase, parintii pot tine cont de cateva principii simple:
- oferiti copiilor alimente variate;
- evitati sa folositi dulciurile drept recompensa;
- nu transformati alimentele in subiecte interzise;
- dati propriul exemplu prin alegerile alimentare;
- incurajati miscarea prin activitati placute;
- nu fortati copilul sa manance atunci cand spune ca s-a saturat;
- aveti rabdare cu alimentele pe care copilul le refuza;
- discutati despre mancare fara sa puneti accent excesiv pe greutate;
- supravegheati continutul despre dieta si alimentatie pe care adolescentii il urmaresc online;
- cereti sfatul medicului atunci cand observati schimbari importante in comportamentul alimentar.
Alimentatia sanatoasa a copiilor incepe in familie, iar exemplul parintilor poate cantari mai mult decat orice regula.
Copiii nu au nevoie de un sistem bazat pe interdictii si recompense alimentare. Au nevoie de modele bune, de varietate, de rabdare si de o relatie echilibrata cu mancarea.
Dulciurile pot exista in alimentatie fara sa devina nici recompensa, nici subiect tabu. La fel, sportul poate fi practicat pentru placerea miscarii, nu pentru a „castiga” o prajitura.
Cel mai important mesaj pe care il pot transmite parintii este ca mancarea face parte dintr-un stil de viata echilibrat, dar bucuria, succesul, confortul si timpul petrecut impreuna nu trebuie sa depinda de ceea ce se afla in farfurie.
Sursa: observatornews.ro
Foto: magnific.com
