Autor: Florenta Sarmasan
Sunt o mica gospodina,
Imi place sa am de toate,
Camara mea este plina,
Mai bine nici ca se poate.
Sunt o veverita mica,
Harnica, isteata foc,
De nimic nu-mi este frica
Si imi place sa ma joc.
Cu suratele-mpreuna
Camarile mi-am umplut,
Am lucrat mana in mana
Si provizii mi-am facut.
Nucile le-am asezat
Intr-un cos ce l-am gasit
Si ghinda am adunat,
Multe am inghesuit
Intr-o scorbura mai mica
Numai de mine stiuta.
Se pastreaza nu se strica,
Chiar de trece vreme multa.
Alune mai multe am strans,
Ele imi sunt preferate.
Cu mare grija le-am pus,
Sa mananc pe saturate.
Poate iarna sa tot vina,
Afara sa fulguiasca,
Chiar de-i lunga si-o sa tina,
Foamea n-o sa ma pandeasca.
Ca sunt buna gospodina,
Bine le chivernisesc,
Cat eu am camara plina,
La nimic nu ma gandesc.
