Autor: Marin Moscu
Doi motani, puiuti frumosi,
Cu ochi mari si matasosi,
Se lasa purtati in brate
Pana la gasca de rate.
Magic se sperie-un pic,
Tigrisor e mai voinic,
Se iau la tranta indata
Pe-o scandura inclinata.
La zgomotul lor ciuleste
Linda, care nu-i iubeste,
Urechile, apoi latra,
Zarva mare-i in ograda.
Caini, pisici si oratanii
Dau din cap ori fac matanii,
Din nimic e dusmanie
La noi in gospodarie.
Pe Magic si Tigrisor
Ii iau, ma strecor usor
Intr-un loc mai indosit.
Galagia s-a sfarsit.
Oare dusmania-i mare
C-am purtat cu nepasare
Pe cei doi motani micuti
In brate? Abia-s nascuti!
Cainele sa inteleaga
Ca un gest nu este saga
Si el cand a fost micut
L-am purtat intr-un carut.
Acum este mare, mare,
Ma poate duce-n spinare
Chiar cu tot cu motanei
Ca si ei sunt tot ai mei!
