Toxiinfecțiile alimentare pot aparea atunci cand un copil consuma alimente sau bauturi contaminate cu bacterii, virusuri ori alte microorganisme. Pentru adulti, o astfel de infectie poate trece uneori fara complicatii, insa la copiii mici, in special la cei sub 5 ani, varsaturile si diareea pot duce rapid la deshidratare.
Printre simptomele cel mai des intalnite se numara diareea, durerile abdominale, varsaturile, greata si febra. Manifestarile pot aparea la cateva ore dupa consumul unui aliment contaminat sau abia dupa cateva zile, in functie de microorganismul implicat.
Ce sunt toxiinfectiile alimentare
Toxiinfecția alimentara este o afectiune provocata de consumul unor alimente sau bauturi contaminate.
Contaminarea poate avea loc in mai multe etape: in timpul producerii alimentelor, al prepararii, prin manipularea necorespunzatoare sau prin pastrarea lor la temperaturi nepotrivite.
Printre microorganismele care pot provoca astfel de infectii se numara Salmonella, Campylobacter, E. coli si norovirusul.
La copiii mici, problema principala nu este doar infectia in sine, ci si pierderea rapida de lichide prin varsaturi si diaree.
Lista alimentelor care pot prezenta un risc mai mare
Nu exista un singur aliment care provoaca toxiinfectii alimentare. Riscul depinde de modul in care produsul este obtinut, preparat, manipulat si pastrat.
Totusi, anumite categorii de alimente sunt asociate mai frecvent cu contaminarea.
1. Carne si carne de pasare insuficient preparata
Carnea de pui, curcan, vita, porc sau alte tipuri de carne poate contine microorganisme periculoase daca nu este gatita corespunzator.
Carnea de pasare insuficient preparata este asociata, printre altele, cu infectiile cu Salmonella si Campylobacter.
Pentru copiii mici, carnea trebuie preparata complet si oferita in conditii igienice.
2. Oua crude sau insuficient gatite
Ouăle cu galbenus moale sau preparatele care contin ou crud pot reprezenta un risc.
CDC recomanda pentru copiii mici oua gatite pana cand albusul si galbenusul sunt ferme. Atentie trebuie acordata si preparatelor care contin ou crud sau insuficient preparat, precum anumite creme, aluaturi sau sosuri.
3. Lapte crud si produse nepasteurizate
Laptele nepasteurizat si produsele obtinute din acesta pot contine microorganisme care provoaca boli digestive.
Pentru copiii sub 5 ani sunt recomandate produse lactate pasteurizate, iar CDC include laptele crud si anumite branzeturi produse din lapte nepasteurizat printre alimentele cu risc mai mare.
4. Peste si fructe de mare crude
Pestele si fructele de mare consumate crude sau insuficient preparate pot reprezenta o sursa de infectii alimentare.
Printre exemple se afla anumite preparate cu peste crud si crustacee insuficient gatite.
5. Fructe si legume nespalate
Fructele si legumele pot ajunge contaminate inainte de a fi cumparate sau in timpul manipularii.
Salatele, verdeturile si alte produse consumate crude trebuie spalate corespunzator inainte de consum. CDC include fructele si legumele nespalate printre alimentele care pot prezenta un risc mai mare.
6. Germeni cruzi
Germenii cruzi, precum cei de lucerna sau anumite tipuri de germeni de fasole, pot permite dezvoltarea unor microorganisme si sunt inclusi de autoritatile sanitare printre alimentele cu risc mai mare.
7. Aluat crud
Aluatul sau compozitiile crude nu sunt recomandate copiilor. Atat faina nepreparata termic, cat si ouale crude pot reprezenta surse de contaminare.
De aceea, copiii nu ar trebui lasati sa manance aluat crud atunci cand se pregatesc prajituri sau alte produse de patiserie acasa.
8. Alimente gatite si pastrate necorespunzator
Nu doar ingredientele crude pot fi o problema. Mancarea gatita poate deveni riscanta daca este lasata prea mult timp la temperaturi nepotrivite.
Bacterii precum Clostridium perfringens sunt asociate cu preparate din carne, sosuri si alte alimente gatite in cantitati mari si pastrate la temperaturi nesigure.
Care sunt primele simptome ale unei toxiinfectii alimentare
Manifestarile difera in functie de microorganismul care a provocat infectia.
Cele mai frecvente simptome sunt:
-
diaree;
-
varsaturi;
-
greata;
-
dureri sau crampe abdominale;
-
febra;
-
stare generala proasta;
-
lipsa poftei de mancare.
Unele infectii pot provoca simptome la numai cateva ore dupa consumul alimentului contaminat, in timp ce altele se manifesta dupa una sau mai multe zile.
Cum arata o toxiinfectie alimentara la un copil mic
La bebelusi si copii mici, parintii trebuie sa urmareasca in primul rand hidratarea.
Un copil care varsa frecvent sau are diaree pierde apa si electroliti. Pentru un copil mic, pierderile pot deveni importante intr-un timp relativ scurt.
Semne care pot indica deshidratarea includ:
-
urineaza mai rar;
-
are mai putine scutece ude decat in mod normal;
-
are gura uscata;
-
este neobisnuit de somnolent;
-
plange fara lacrimi;
-
nu poate pastra lichidele din cauza varsaturilor repetate.
NHS recomanda solicitarea unui consult medical atunci cand un copil mic prezinta semne de deshidratare sau nu poate pastra lichidele.
Cand trebuie mers urgent la medic
Parintii trebuie sa ceara ajutor medical daca starea copilului se agraveaza sau apar semne care pot indica o forma severa de infectie.
O atentie deosebita este necesara in cazul:
-
sangelui in scaun;
-
varsaturilor repetate, cand copilul nu poate pastra lichidele;
-
semnelor de deshidratare;
-
febrei ridicate;
-
durerilor abdominale severe;
-
diareei care persista;
-
somnolentei neobisnuite sau alterarii starii generale.
CDC mentioneaza diareea cu sange, diareea prelungita, febra ridicata, varsaturile frecvente si deshidratarea printre semnele care necesita evaluare medicala.
La sugari, pragul pentru solicitarea unui consult medical trebuie sa fie mai scazut, deoarece deshidratarea se poate instala mai repede.
Ce pot face parintii pentru a preveni toxiinfectiile alimentare
Prevenirea incepe in bucatarie. CDC recomanda patru principii de baza: curata, separa, gateste si raceste corespunzator alimentele.
Parintii ar trebui sa:
-
se spele pe maini inainte de prepararea mancarii si inainte de a hrani copilul;
-
spele fructele si legumele;
-
pastreze separat carnea cruda de alimentele gata de consum;
-
gateasca bine carnea si ouale;
-
foloseasca produse lactate pasteurizate;
-
pastreze mancarea la temperaturi corespunzatoare;
-
nu ofere copilului alimente cu aspect, miros sau termen de valabilitate suspecte.
Ce trebuie evitat la copiii mici
Pentru copiii sub 5 ani, CDC recomanda o atentie speciala la anumite alimente cu risc mai mare.
Printre acestea se afla carnea si ouale insuficient preparate, laptele si produsele lactate nepasteurizate, fructele si legumele nespalate, germenii cruzi, pestele sau fructele de mare crude si aluatul crud.
Asta nu inseamna ca toate aceste alimente sunt automat contaminate. Riscul este legat in special de posibilitatea prezentei unor microorganisme daunatoare si de modul in care alimentele sunt preparate.
Hidratarea este esentiala
In cazul diareei si varsaturilor, principalul obiectiv este prevenirea deshidratarii.
Copilului i se pot oferi cantitati mici de lichid, mai frecvent, daca ii este greu sa bea o cantitate mai mare dintr-o data. Pentru sugari, alaptarea sau alimentatia cu formula nu trebuie intrerupte fara recomandarea medicului.
Solutiile de rehidratare orala pot fi recomandate in anumite situatii, insa pentru un copil mic este bine ca parintii sa ceara sfatul medicului sau farmacistului privind administrarea lor.
De ce sunt copiii mici mai vulnerabili
Copiii sub 5 ani au un risc mai mare de a dezvolta forme severe ale anumitor infectii transmise prin alimente. Sistemul lor imunitar este inca in dezvoltare, iar pierderea de lichide prin diaree si varsaturi poate duce la deshidratare.
De aceea, o aparent banala problema digestiva trebuie monitorizata cu atentie atunci cand este vorba despre un bebelus sau un copil de varsta mica.
Foto: magnific.com
