Inaltarea Sfintei Cruci, sarbatorita in fiecare an pe 14 septembrie, este una dintre cele mai importante sarbatori din calendarul ortodox. Cunoscuta in traditia populara si sub numele de Ziua Crucii, sarbatoarea marcheaza un moment important pentru credinciosi, dar este legata si de numeroase traditii, obiceiuri si superstitii romanesti.
Ziua Crucii este considerata, in traditia populara, un moment de trecere de la vara la toamna. De-a lungul timpului, oamenii au asociat aceasta zi cu sfarsitul unor activitati agricole, culegerea plantelor de leac si pregatirea pentru sezonul rece.
Ce sarbatorim de Inaltarea Sfintei Cruci
Din punct de vedere religios, sarbatoarea aminteste de aflarea Sfintei Cruci pe care a fost rastignit Iisus Hristos si de inaltarea acesteia in fata credinciosilor.
Potrivit traditiei crestine, Sfanta Elena, mama imparatului Constantin cel Mare, a descoperit Sfanta Cruce la Ierusalim. Sarbatoarea este legata si de sfintirea Bisericii Sfantului Mormant din Ierusalim.
In calendarul ortodox, 14 septembrie este zi de post, indiferent de ziua saptamanii in care cade sarbatoarea.
De ce se numeste Ziua Crucii
In traditia populara romaneasca, Inaltarea Sfintei Cruci este cunoscuta drept Ziua Crucii. Aceasta denumire apare frecvent in legatura cu obiceiurile de toamna si cu credinta ca, in aceasta perioada, natura incepe sa se pregateasca pentru sezonul rece.
Se spune ca dupa Ziua Crucii, plantele si animalele intra treptat intr-o alta etapa a anului. O veche credinta populara spune chiar ca „se inchide pamantul”, iar insectele si reptilele se retrag pentru iarna. Acestea sunt insa credinte populare, nu invataturi religioase.
Traditii si obiceiuri de Inaltarea Sfintei Cruci
Se sfintesc plantele aromatice si de leac
Unul dintre cele mai cunoscute obiceiuri de Ziua Crucii este ducerea la biserica a unor plante aromatice si medicinale, precum busuiocul, menta sau cimbrul, pentru a fi sfintite.
Busuiocul ocupa un loc important in traditia populara. Dupa ce este sfintit, oamenii il pastreaza in casa sau il folosesc in diferite ritualuri si obiceiuri mostenite din familie.
In unele zone ale tarii, plantele sfintite erau pastrate pentru momente considerate importante de-a lungul anului.
Se culeg ultimele plante si roade ale toamnei
Ziua Crucii este asociata in unele regiuni cu perioada in care oamenii strang anumite plante si roade din natura.
Traditia populara considera ca 14 septembrie marcheaza un moment important in calendarul agricol, dupa care unele plante isi pierd din puterea sau prospetimea asociata perioadei de vara.
Se pomenesc cei trecuti la cele vesnice
In anumite comunitati exista obiceiul de a face pomeniri si de a imparti alimente pentru sufletele celor trecuti la cele vesnice. Astfel de practici difera insa de la o zona a tarii la alta.
Superstitii de Ziua Crucii
Pe langa traditiile religioase, Ziua Crucii a pastrat numeroase superstitii si credinte populare.
Una dintre cele mai cunoscute spune ca dupa 14 septembrie pamantul se inchide, iar odata cu el se retrag si vietuitoarele care au fost active pe timpul verii. De aici vine si ideea ca Ziua Crucii reprezinta un prag intre anotimpuri.
In unele zone, oamenii evitau sa mai culeaga anumite plante dupa aceasta data, considerand ca nu mai au aceleasi proprietati.
Alte obiceiuri populare legate de busuioc spun ca acesta putea fi folosit pentru protectie sau pentru diferite ritualuri casnice. Aceste practici fac parte din folclorul romanesc si nu trebuie confundate cu randuielile religioase ale sarbatorii.
Ce nu este bine sa faci de Inaltarea Sfintei Cruci
Pentru ca este o mare sarbatoare crestina si zi de post, multi credinciosi aleg sa evite muncile gospodaresti care nu sunt urgente si sa acorde mai mult timp rugaciunii si participarii la slujba.
In acelasi timp, multe dintre interdictiile care circula in jurul acestei zile provin din superstitii si traditii populare, nu din reguli ale Bisericii.
Cel mai important aspect religios ramane respectarea zilei de sarbatoare, participarea la slujba, rugaciunea si, pentru cei care tin randuiala ortodoxa, respectarea postului.
Ce se mananca de Ziua Crucii
Pentru ca 14 septembrie este zi de post, mesele traditionale de aceasta zi sunt pregatite fara carne, oua si lactate.
In functie de zona si de obiceiurile familiei, pe masa pot ajunge preparate simple de post, precum:
- mancaruri de legume;
- fasole;
- ciuperci;
- zacusca;
- salate de sezon;
- fructe;
- seminte si nuci;
- paine si alte produse de post.
Respectarea postului tine de convingerile religioase ale fiecarei persoane si de randuiala Bisericii.
Inaltarea Sfintei Cruci, o sarbatoare intre credinta si traditie
Inaltarea Sfintei Cruci de pe 14 septembrie ocupa un loc important atat in calendarul ortodox, cat si in cultura traditionala romaneasca. Este o zi asociata cu credinta, postul si cinstirea Sfintei Cruci, dar si cu numeroase obiceiuri pastrate din generatie in generatie.
Pentru romani, Ziua Crucii a fost mult timp si un reper al schimbarii anotimpurilor, al incheierii unor activitati agricole si al pregatirii pentru toamna si iarna.
Chiar daca unele dintre superstitiile legate de aceasta zi nu au fundament religios, ele fac parte din patrimoniul cultural si folcloric al diferitelor regiuni din Romania.
Sursa foto: Ziarul Lumina
