Prietenia se invata?

  

De curand am fost mirata auzind un baietel de vreo 4-5 ani care imi spunea foarte convins: "Pisica si cainele invatasera sa fie prieteni". A fost pentru prima oara cand am auzit cuvintele "a invata" si "prieten" unul langa celalat. A invata sa fii prieten – iata subiectul despre care vom vorbi azi! Mai precis…eu va voi spune ce cred, ce simt, cu ce m-am intalnit iar apoi voi astepta reactiile, parerile si gandurile voastre…

Se invata oare prietenia? ma intrebam eu…asa cum se invata tabla inmultirii sau poeziile, asa cum ii invatam pe copiii nostri sa se imbrace singuri, sa faca ordine sau sa patineze? Apoi mi-a amintit ca citisem ca dragostea se invata si a "face dragoste" se invata si a aparut intrebarea "CUM?" Cum invatam sa facem dragoste, cum invatam sa fim prieteni, cum ii invatam pe copiii nostri sa fie prieteni?

Poate cuvantul "invata" ne deruteaza, fiind obisnuiti sa-l folosim pentru lectii. Sigur ca pisica si catelul din povestirea baietelului nu luasera "lectii de prietenie". Totusi, copilul sesiza, constient sau nu, efortul depus de cele doua animale – inamice in majoritatea cazurilor pentru a  face pasul catre prietenie.

Poate, de fapt, este un pas mai curand decat o invatare, un pas pe care il facem cand suntem mici sau cand devenim adulti, cand ne simtim singuri si ne cautam prieteni. Sa nu uitam ca Micul Print a plecat pe alte planete pentru a-si cauta prieteni!

Auzim adesea parinti care spun: "Am vrea ca baietelul nostru sa aiba prieteni". Apoi adauga ca pentru ei…"Noi nu avem pentru ca…suntem prea ocupati!" Si atunci ne gandim daca un copil poate afla ce este un prieten desi parintii lui nu-i arata.

Sigur ca sunt copii care se imprietenesc cu usurinta. Merg in parc si intr-o ora isi fac cativa prieteni. Prieteni pentru ziua aceea. Maine vor fi cu siguranta altii! Totusi, inca de pe la 3 ani, copiii tin minte si intreaba de alti copii, le retin numele si chiar se duc in parc pentru a-i intalni. Gradinita este insa primul loc in care incepi sa-ti faci prieteni intrucat intalnesti aceeasi colegi zilnic. Unii iti vor deveni prieteni, altii nu, in functie de afinitati, potriviri, gusturi, placeri comune. Cu toate acestea, sunt copii care nu au prieteni nici la gradinita, nici la scoala. Toti raman la stadiul de colegi. Niciunul nu devine mai apropiat, nu-i impartaseste secretele sale, nu-i cere ajutor, nu-i spune ce simte. Este vorba despre atingerea unui anumit grad de intimidate atat la copii cat si la adulti.

Cand o persoana ne devine prieten? Cand avem incredere in el…Cand tinem la el…Cand ne leaga diverse lucruri…Cand gasim asemanari…Cand ne place ce simtim venind dinspre el. Daca toate acestea sunt adevarate, ce ar insemna "sa invatam prietenia?" "sa invatam sa fim prieteni?" sau "sa ne invatam copiii sa fie prieteni?"….asa cum au invatat pisica si catelul!

Poate sa invatam sa cautam asemanari cu ceilalti mai degraba decat deosebiri…

Poate sa avem mai multa incredere in ceilalti…

Poate sa-l ajutam pe copilul nostru sa aiba incredere in el insusi, in fortele proprii, sa fie independent, sa plece pe alte planete pentru a-si cauta prieteni…

Poate sa avem destula rabdare pentru a reusi sa-l cunoastem pe celalalt…

Destula dorinta de a afla cum sunt alti oameni, asemanatori sau diferiti de noi…

Destula curiozitate si interes, destul curaj pentru a face pasul catre oameni necunoscuti...care ne vor deveni atat de apropiati incat ii vom numi PRIETENI.

Anca Munteanu

Psiholog - Psihologia copilului

C.P.A.P.