Copilul meu a fost maltratat de bunica!

/ / Modificat: 2006-01-05
Copilul meu a fost maltratat de bunica!
Intrebare:

- Am un baiat de 14 ani, iar problema la care nu am gasit raspuns ar fi urmatoarea: o perioada destul de lunga copilul a stat cu bunica, iar de 5 luni copilul sta cu noi. Am reusit foarte reu sa-l scot din mainile bunicii si doar prin tribunal. Vorbesc zilnic cu copilul si imi spune niste chestii pe care orice om normal l-ar ingrozii. Imi spune cat de mult l-a maltratat si terorizat acesta bunica si cat de rau i-a fost cu ea. Imi multumeste ca acum este cu noi si a inteles de ce pana acum bunica nu i-a dat voie nici sa imi pronunte numele. Dar nu asta este problema ci altceva: acest copil are cosmaruri in fiecare noapte, vorbeste in somn ca si cum s-ar certa cu cineva. Ziua cand il intreb ce a visat imi spune ca nu isi aduce aminte nimic. Mai are momente, destul de des, cand discut cu el serios pe diferite teme si la un moment dat incepe sa planga,il intreb de ce plange si imi spune ca el este prost, handicapat si timpit. CE POT SA FAC SA-L AJUT? Are note foarte bune la scoala. CE SA FAC SI CUM?DATI-MI UN SFAT, ORICE, VA ROG. MULTUMESC.

Raspuns:

Situatia pe care dvs. o descrieti este una destul de dramatica atat in sensul celor intamplate, cat si in ceea ce priveste consecintele pe termen lung. Din pacate intreaga istorie a faptelor nu imi este cunoscuta si de aceea am sa incerc sa va dau cateva recomandari cu caracter general.


Situatia pe care dvs. o descrieti este una destul de dramatica atat in sensul celor intamplate, cat si in ceea ce priveste consecintele pe termen lung. Din pacate intreaga istorie a faptelor nu imi este cunoscuta si de aceea am sa incerc sa va dau cateva recomandari cu caracter general.

Ceea ce dvs. descrieti cu privire la manifestarile copilului poate fi o tulburare de dispozitie de tip depresiv ca urmare a diferitelor traume la care copilul a fost supus. Pe cat posibil incercati sa depasiti momentele neplacute petrecute cu bunica sa si centrati-va pe partea placuta a vietii sale.

Cu siguranta exista si ceva parti pozitive ale sale si pornind de la ele stimulati increderea copilului in el.

Faptul ca isi atribuie anumite cuvinte urate  releva o slaba incredere in el cu tendinte de incriminare si devalorizare.

Implicati-va impreuna cu sotul dvs. in demersurile pe care le faceti fiind important fiecare mic amanunt pe care il faceti pentru a-l ajuta pe baiat. Totodata spunandu-i si dovedindu-i baiatului sentimentele pe care le aveti pentru el si asigurandu-l ca este definitiva noua situatie in care se afla ii puteti intarii convingerea acestuia ca ceea ce a suportat pana acum s-a sfarsit si ca aceste momente sunt un nou inceput.

Totodata daca situatia persista pentru mai mult timp luati in calcul si posibilitatea de a merge cu copilul la un specialist pentru o analiza mult mai detaliata a situatiei enuntate de dvs si pentru inceperea unui program de consiliere psihologica.

Mult succes!

Clara Monica Craciun,

psiholog
Clinica Psihosolutions.

www.psihosolutions.ro

Cauti un raspuns la problemele copilului tau?  Adreseaza si tu o intrebare!


Pentru mai multe articole interesante, urmareste-ne pe pagina de Facebook Copilul.ro

Articole recomandate

Citeste si despre