Este un lucru care generează dezamăgire și frustrare la multe femei, mai ales după o sarcina de 9 luni cu toate implicațiile metabolice, emoționale și fizice, dar orice mama trebuie sa stie ca un copil spune tati inainte de mami nu pentru ca are o preferinta mai mare pentru figura masculină și mai puțin pentru cea feminină, ci pentru ca acest lucru se datoreaza unui eveniment asociat dezvoltării sale.
Procesul de dobândire a limbajului oral expresiv spontan la sugari are loc în paralel cu diverse etape de dezvoltare legate, printre altele, de componenta motorie, motiv pentru care fiecare copil trebuie să treacă prin anumite etape care ne vorbesc și despre dezvoltarea sa neurologică.
Rețineți că una dintre principalele componente evidențiate în dezvoltarea motorie este atunci când își țin capul, iar apoi, în pătuț sau în pat, încep să încerce să se rotească sau să se rostogolească. Odată realizată această etapă, ei încep să se așeze (șezând) și, în această etapă dintre rostogolire și șezut, care apare de obicei în jurul vârstei de 4-6 luni, bebelușul dezvoltă ceea ce se numește faza orală.
Explicatia lui Sigmund Freud
Și în această fază, descrisă în principal de Sigmund Freud, renumitul psihanalist, sugarii încep să ducă la gură mâinile și obiectele care le sunt la îndemână. Ei fac acest lucru pentru a inspecta materialele cu buzele lor, deoarece obțin satisfacție și bucurie ca urmare a acestui lucru.
Fiind un act care le face plăcere, ei caută în mod constant să își atașeze buzele, fie de un element inanimat sau animat (pentru că o fac chiar și cu animalele de companie sau cu obrajii rudelor apropiate), fie pur și simplu caută să le atașeze unul de celălalt.
Din acest motiv, copiilor le este mai usor sa pronunte cuvinte care se emit prin unirea celor doua buze, fără vibrația corzilor vocale. Dacă la aceasta adăugăm un copil aflat în faza orală și care își contactează constant și plăcut buzele, plus un fonem care are nevoie doar de acest organ fonoarticulator, emiterea unor astfel de cuvinte este mult mai ușoară.
In ceea ce priveste litera /m/, aici lucrurile se schimbă, deoarece necesită utilizarea altor structuri fonoarticulatorii, ceea ce face ca pronunțarea ei să fie un proces ceva mai complex. În ciuda faptului că este un fonem bilabial, necesită vibrarea corzilor vocale și activarea cavităților de rezonanță (faringiană, orală și nazală) și, din acest motiv, este ceva mai dificil să pronunți ma-ma decât pa-pa.
Cu toate acestea, este important de remarcat că acest prim stadiu de dezvoltare a expresiei orale nu este atât de spontan pe cât s-ar putea crede, adică atunci când pronunță pa-pa sau ma-ma nu o fac, în general, pentru a se adresa direct părinților sau pentru că simt mai multă afinitate față de unul decât de celălalt, ci o fac în mod indistinct, atât de mult încât pot spune ma-ma oricărei femei și pa-pa oricărui bărbat până când avansează în etapele lor de maturitate.
Pentru mai multe articole interesante, urmareste-ne pe pagina de Facebook Copilul.ro
