Sigur ca exista copii foarte vioi sau neastamparati care sunt perfect sanatosi si tu ai dreptate recomandu-le parintilor sa-i lase sa se joace, mai ales in aer liber. Totusi exista copii care sufera de deficit de atentie si care nu se pot concentra nici macar in activitati scurte sau placute, cum sunt cele din gradinita. In afara de lipsa de concentrare mai sunt si alte simptome care intregsc tabloul acestui diagnostic. Ca la orice diagnostic pentru orice tulburare, se greseste. Este adevarat ca sunt si mame care pun singure diagnostic copilului dupa ce au citit, precum exista si psihiatrii de copii care se reped sa dea ADHD si sa prescrie si medicamente incisve. Cu toate acestea, cred ca este mai bine ca parintii sa citeasca si sa se preocupe decat sa considere ca "cu timpul va trece".

...as dori sa stiu daca exista o persoana abilitata(un psihoterapeut) pentru ai putea ajuta pe copiii cu acest sindrom ADHD; Baietelul meu in varsta de 3 ani si 9 luni, are intr-adevar acest sindrom si chiar imi este putin teama.

Sunt psihoterapeuti care lucreaaza mult cu copii si au in terapie si copii cu ADHD. Practic se lucreaza pentru cresterea capacitatii de concentrare a atentiei si pe imbunatatirea comunicarii. In functie de varsta copilului si de cum percep parintii aceasta situatie, psihoterapeutul poate alege sa lucreze doar cu copilul sau si cu parintii pentru ca acestia sa beneficieze de suport si sa "invete" cum sa comunice si sa solicite copilul in concordanta cu specificul proceselor sale psihice. De ce este nevoie de aceasta munca impreuna cu parintii? Pentru ca de multe ori, parintii se centreaza foarte mult pe "problema" si lasa la o parte celelalte aspecte ale relatiei cu copilul lor. Parerea mea este ca trebuie sa privim copilul cu ADHD ca pe un copil care are nevoie ca si ceilalti sa se joace, sa fie alintat, sa stea cu alti copii si nu ca pe un copil bolnav care este de multe ori etichetat cu ADHD si izolat.

stefan si lempcika, am gasit un site informatv dedicat acestei afectiuni ADHD ROMANIA si aici am vazut ca informatiile sunt structurate pe categorii (pentru parinti si pentru cadre didactice). Stefan, in principiu persoana care urmeaza sa se ocupe de copilul tau trebuie sa aiba specializare in psihologia copilului. Cum spunea si anca munteanu mai sus este nevoie in primul rand de un diagnostic corect si de o bogata informare pprivind sindromul. Eu iti recomand clinica Psihosolutions, stiu ca ei organizau grupuri de copii cu astfel de probleme si desfasurau diferite activitati. Cea care se ocupa acum de copii cu astfel de probleme este Alina Szolte. Ea are foarte multa experienta in lucrul cu copiii cu hiperactivitate. Pentru mai multe informatii poti intra pe situl clinicii www.psihosolutions.ro Multa bafta si sper ca v-am fost de ajutor

foarte bine zici, deci vorbim de un parinte foarte bine informat, care constientizeaza el insusi ca cel mic este un copil normal, pentru a-i insufla atat copilului cat si celorlati ca asa este, este nevoie nu doar de un specialist, ci si de un parinte implicat in acest proces. Dar cum poate actiona parintele atunci cand copilul intra sa spunem in relatie cu alte persoane? Cum poate evita izolarea, care de foarte multe ori parca este inevitabila?

Multumesc pentru raspuns, sper in continuare sa imi fie de ajutor...intre timp am ajuns cu baietelul meu la un medic specialist in neuropsihiatrie infantila, unde , in afara de faptul ca nu l-a evaluat in totalitate(eram intr-un spital iar medicii de aici nu dau consultatii), mai precis dupa ce am vorbit aproximativ 10 min., au spus ca il baga pe tratament medicamentos ( STRATERA ) care poate avea kiar efecte neplacute...OARE kiar este cazul sa dau unui copilas de nici 4 ani, un medicament despre care nu se stie f. multe...(e la noi in Romania cam de un an),...care nu se da copiilor cu varsta sub 6 ani (..si totusi ne-a fost recomandat), si mai ales ca are cine stie ce efecte!!!!!!!!!NOI PARINTII nu suntem sub nici o forma de acord sa incepem terapia medicamentoasa.....am inteles ca este recomandata si psihoterapia, dar totusi stam si ne gandim ca este vorba despre o afectiune a creierului....MAI BINE ZIS O DISFUNCTIE NEUROBIOLOGICA..................pue si simplu suntem de-a dreptul disperati!!!!Am dori daca se poate mai multe pareri de la parinti, cam ce ar face intr-o astfel de situatie, kiar vrem sa stim;...stie cineva mai multe despre acest medicament STRATERA?

Stratera este un medicament nou si de aceea eventualele efecte secundare nu sunt bine cunoscute. Eu nu sunt medic ci psiholog si daca doriti informatii, va pot oferi despre psihoterapia pe care eu o fac cu copiii autisti si modul in care lucrez cu parintii lor. centrupsihologie@gmail.com

Am un baietel de 10,9 ani in clasa a V-a, cu diagnostic ADHD. Destul de tirziu am avut certitudinea ca este un copil cu aceasta problema. Chiar daca au existat inca din perioada de gradinita semne clare de inadaptare, educatoarele erau incintate de vocabularul elevat si maturitatea cu care judeca unele lucruri, si nu m-au atentionat. Inceputul vietii de scolar a fost la limba germana; abandonind-o la inceputul clasei a III-a. In noua scoala de limba romana nu s-a integrat in colectivul clasei – pina azi. Este un singuratic si se considera un ratat si un prost. Mai domina (inca) la nivel de exprimare colegii de virsta, dar nu-i place sa faca efortul de-a citi (prin asta obligindu-ma pe mine la lectura cu voce tare). Ritmul de lucru este foarte greoi, drept pentru care niciodata nu termina ceva si rezultatele sunt foarte slabe. Chiar rezolvarea temelor cere mult prea mult timp, uneori mergind la scoala cu ele neterminate. Acum am obtinut si certificatul CES, dar caut solutii si doresc sa fac tot ce se poate face d.p.d.v. medical (si nu numai) in tratarea copilului meu. Are deficit de atentie si intelect liminar. Ma intreb daca scoala Waldorf nu e mai recomandabila ca sistem de invatamint in astfel de deficiente?! Si in ce masura acest tip de invatamint le ofera o integrare sociala in viitor? Multumesc tuturor (specialisti, parinti et alii), pentru efortul de-a pune la indemina cit mai multe informatii despre astfel de probleme. Mariana Vlad - Sibiu

Parerea mea este ca este necesar sa va dati seama ce ii place si ce poate sa faca pentru a reusi sa-l orientati catre o viitoare meserie. Inteleg ca rezultatele scolare sunt din ce in ce mai slabe si ii este greu sa faca fata efortului. De aceea, poate ca o activitate paralele cu scoala, poate ceva manual, ar fi indicata si din punct de vedere al atentiei si din cel al viitorului profesional. Scoala Waldorf are un specific aparte si nu stiu daca la aceasta varsta se va putea incadra intre cei care invata in acel sistem inca din clasa a I-a sau chiar de la gradinita.

Buna.Am un baiat de 9 ani si nu stiu ce sa mai cred.Cand a fost la gradinita mi s-a spus ca are prrobleme neurolagice si probabil un mic retrad. Am mers cu el la neuropsihiatrie si am facut mai multe teste.La pshiologic a spus ca este normal ptr. varsta lui.I s-a dat tratament;Tanakan si Encefabol.Acest tratament il urmez de 4 ani. Pe reteta scrie "Dificultati scolare" nu stiu ce sa mai cred mrege foarte greu la scoala,in ciuda eforturulor mele.Din articolele pe care le-am citit parca baietelul meu se incadreaza in aceasta categorie a.d.h.d.NU stiu in cotro sa o iau ,simt ca nu mai pot face fata,se simte dat la o parte de ceilalti colegi,sufera foarte mult mai ales ca are si un strabism mai accentuat .Poate imi spune cineva unde sa ma duc cu el.