Ce este ADHD?
Adesea, copilul tau nu mai este atent sau nu mai poate sa te urmareasca, iar tu te intrebi daca acesta are sau nu ADHD. Cum este descoperita boala? Ce poti face pentru a-l ajuta?
ADHD sau deficitul de atentie reprezinta un "defect" neurologic, datorat structurii particulare si chimiei creierului si se manifesta prin incapacitatea copilului de a se concentra pe o sarcina sau activitate, hiperactivitate – este foarte dinamic si deseori actioneaza fara sa gandeasca, temperament dificil sau abilitati sociale scazute.
Cum pot contribui parintii la reusita acestui copil?
• Anticipeaza problemele si alcatuieste un plan de rezolvare a acestora;
• Stabileste reguli clare, care sunt limitele si asteptarile;
• Gandire pozitiva constanta si masuri logice;
• Redu cantitatea de cuvinte rostite si a celor pe care copilul trebuie sa le retina, utilizeaza scheme si liste pentru memorare;
• Colaboreaza cu profesorul in legatura cu modificarile necesare si acomodarile la acestea;
• Cauta modalitati de sustinere sau incurajare si premiere a punctelor forte, in special in domeniile extra-curriculare;
• Culege informatii despre ADHD din cartile de specialitate, din participarea la conferinte sau intrarea in grupuri de sprijin sau comunitati online;
• Tinand cont de varsta copilului, discuta despre cum se manifesta la copilul tau ADHD, facand apel la site-urile pentru copii;
• Asigura-te ca persoanele care au grija de copilul tau, precum si conducatorii de grup sau de programe extra-scolare, sa cunoasca strategiile de comportament pe care tu impreuna cu scoala le gasiti a fi necesare dezvoltarii armonioase a acestuia.
Cum este diagnosticat deficitul de atentie?
Actualmente, nu exista teste medicale, precum analiza sangelui sau ecografii care sa duca la stabilirea diagnosticului ADHD. Cu toate acestea, cercetarea in aceasta arie continua in speranta ca punerea diagnosticului va putea fi mai precisa pe viitor.
Acest comportament este, in general, observat inainte de varsta de 7 ani. Simptomele trebuie sa fie observate in cel putin doua locuri, spre exemplu la scoala, acasa, in comunitate, in crese, si pentru cel putin 6 luni.
Iata cateva simptome ale deficitului de atentie:
- nu este atent la detalii;
- nu pare ca asculta cand i te adresezi direct;
- este usor distras;
- intampina dificultati in organizarea si finalizarea sarcinilor;
- da din maini si din picioare, neputand sta locului;
- vorbeste continuu;
- intrerupe conversatiile si deranjeaza jocurile altor copii;
- evita sarcinile care necesita efort mental (de pilda exercitiile pe care trebuie sa le faca in clasa, temele, jocurile);
- face lucruri care sunt periculoase fara sa se gandeasca la posibilele consecinte.
Ce inseamna toate acestea pentru copilul tau?
Copiii cu ADHD pot fi intarziati cu aproape 30 % din varsta actuala in capacitatea de fi atenti si de a tine minte. Acest lucru inseamna ca un copil de 9 ani poate sa se comporte ca unul de 6 ani in ceea ce priveste capacitatea de concentrare si control. De aceea, este foarte greu pentru copiii cu ADHD sa se integreze in grupuri de aceeasi varsta cu ei. Asta nu inseamna ca este mai putin inteligent, ci ii este afectata doar abilitatea de controlare a impulsurilor.
ADHD intarzie dezvoltarea creierului
In timp ce unele regiuni ale creierului se dezvolta cu cativa ani mai tarziu decat in mod normal la copiii cu deficit de atentie cu hiperactivitate, celelalte parti ale creierului se dezvolta normal, arata un nou studiu realizat de cercetatori.
Specialistii au observat ca aceasta intarziere in dezvoltarea creierului la copiii cu ADHD este mai proeminenta in regiunile din fata ale cortexului (invelisul superior al creierului), care are rol in gandire, planificare si atentie.
Scanarile cu rezonanta magnetica a 223 de copii cu ADHD au dezvaluit ca jumatate din cele 40.000 de locuri ale cortexului au atins o grosime de varf la varsta medie de 10,5 ani, in comparatie cu o medie de varsta de 7,5 ani la o grupa de copii fara ADHD.
Totusi, la ambele grupe de copii, cu sau fara ADHD, s-a observat un progres similar de dezvoltare a creierului din spate spre fata. Insa regiunile atingeau grosimea de varf la momente diferite.
Cercetatorii spun ca aceste descoperiri sustin teoria ca ADHD este cauzat de o intarziere a dezvoltarii cortexului. Ei planuiesc sa investigheze radacinile genetice ale acestei intarzieri si metode de a promova recuperarea completa a copiilor cu ADHD.
Tratamentul in cazul copiilor cu ADHD
Tinand cont de nevoile copilului tau, urmatoarele actiuni ar putea fi potrivite sau necesare ca metode de tratament, pentru a-ti ajuta copilul sa reuseasca:- medicamentatie;
- invatarea copilului cum sa se comporte atat la scoala, cat si acasa;
- integrarea in grupul de la scoala;
- consiliere avizata privind relationarea copilului cu familia si colegii.
Raspunsul specialistului
Date oferite de Dr. Alina Pop-Began, medic rezident Anestezie si Terapie Intensiva.
ADHD este tulburarea cu deficit de atentie si hiperactivitate/impulsivitate; este o afectiune destul de frecvent intalnita, desi nu intotdeauna diagnosticata, care poate avea o mare influenta evolutiei copilului pe termen lung, daca nu este controlata la timp.
Tratamentul in cazul copiilor cu ADHD se concentreaza in principal pe tratarea simptomelor in parte si cuprinde:
• terapie comportamentala (modificarea comportamentului) – care este si partea cea mai importanta a acestui tratament;
• terapia medicamentoasa – care trebuie individualizata de la caz la caz si se asociaza cu terapia comportamentala.
Strategia terapeutica se stabileste de catre specialistul in neuropsihiatrie infantila, in colaborare cu pediatrul, logopedul, eventual psihoterapeutul, dupa o evaluare diagnostica cu stabilirea simptomelor tinta si a gradului initial de afectare.
O parte importanta a tratamentului o reprezinta monitorizarea simptomelor (urmarirea rezultatelor scolare, a procesului de memorare, interactiunile familiale si relatiile cu persoanele de aceeasi varsta atat acasa, cat si in colectivitate) si adaptarea strategiei la evolutia copilului.
Trebuie inteles ca tratamentul pentru ADHD este unul de lunga durata si rezultatele variaza foarte mult de la un copil la altul.
Tratament adjuvant
"Omega 3 "sunt suplimente alimentare care contin acizi grasi omega-3, care se gasesc cu predilectie in uleiul de peste. Aceste suplimente alimentare sunt sustinute de variate studii care afirma ca acizii grasi continuti de obicei in carnea unor specialitati de peste gras, pot stimula invatarea si concentrarea la copii, precum si ca ar imbunatati sanatatea cardiovasculara, avand efecte benefice si asupra ameliorarii simptomatologiei din ADHD.
Este adevarat ca este benefic si recomandat consumul in alimentatia noastra a acizilor grasi omega-3, atat pentru adulti cat si pentru copii, insa este doar un supliment alimentar.
Nu este un medicament si nu sunt dovezi certe (cel putin nu inca) ca ar avea un efect terapeutic asupra manifestarilor din ADHD.
Dr. Alina Pop-Began, medic rezident Anestezie si Terapie Intensiva
Stimulentii, aprobati in tratamentul copiilor cu ADHD
Este nesigur tratamentul cu stimulenti pentru tratarea copiilor cu tulburarea hiperkinetica cu deficit de atentie (ADHD)? Ar putea acest tratament sa afecteze pe viitor starea de sanatate a copilului? Conform unui nou studiu realizat de catre cercetatorii de la Spitalul General Massachusetts, raspunsul la intrebarile de mai sus se pare ca este "nu".
Rezultatele studiului arata ca medicamentele stimulente pentru tratarea copiilor cu ADHD nu vor avea pe viitor efecte negative asupra sanatatii copiilor.
Studiul a fost realizat pe 100 de tineri dupa 10 ani de la diagnosticarea cu ADHD. Acesta s-a desfasurat intr-un mod foarte riguros, analizandu-se fiecare aspect al asocierii tratamentului stimulent cu efectele acestuia.
Deoarece stimulentii sunt medicamente controlate, initial au existat ingrijorari cu privire la folosirea lor, nu se doreste ca acest tratament pentru copii sa promoveze pe viitor abuzul de medicamente.
Studiul nu a prezentat nicio dovada cum ca in urma acestui tratament cu stimulenti va creste sau va scadea riscul de dependenta.
Dintre 112 participanti cu varste cuprinse intre 16 si 27 de ani, 73% dintre acestia au primit tratamentul cu stimulenti la un moment dat, iar 22% dintre ei inca primesc tratamentul.
Rezultatele curente ale studiului, combinate cu alte investigatii ar trebui sa reduca ingrijorarea medicilor si a parintilor privind folosirea stimulentilor ca tratament pentru copiii cu ADHD.
Cauze posibile ale ADHD
Televizorul, o cauza a ADHD-ului?
Desi s-a stabilit ca factorii genetici influenteaza aparitia ADHD-ului la copii, cercetatorii cred ca si factorii de mediu au un rol important in aparitia deficitului de atentie.Televizorul afecteaza abilitatea copilului de a fi atent
Cercetatorii au descoperit ca acei copii care petrec foarte mult timp in fata televizorului pot, mai tarziu, sa devina impulsivi, neastamparati, agitati si sa aiba probleme de concentrare, toate acestea fiind simptome ale ADHD-ului.
Un studiu publicat inca din 2004 a concluzionat ca expunerea la televizor a copiilor cu varste intre 1 si 3 ani poate creste riscul de aparitie a ADHD in jurul varstei de 7 ani.
Alte studii au relevat faptul ca vizionarea precoce a televizorului este asociata cu probleme cognitive si scolare pe masura ce copilul avanseaza in varsta.
Spune NU televizorului pana la varsta de 2 ani
Cercetatorii ne explica: "Creierul copiilor creste de trei ori mai mult in primii ani de viata. In momentul de fata toata lumea isi lasa copilul chiar micut sa se uite la televizor. Suntem in mijlocul unui experiment international necontrolat in ceea ce priveste viitoarea generatie de copii si adevarul este ca nu facem nimic sa schimbam ceea ce se intampla si viitorul copiilor nostri. Ii expunem la muntele de informatie oferita de media la varsta la care creierul lor se dezvolta incredibil de repede."
Televizorul este asociat cu performantele scolare atunci cand este vorba de copiii cu varste intre 3 si 5 ani. Pana la aceasta varsta copiii au depasit deja bariera privind dezvoltarea cognitiva si lingvistice.
Televizorul ofera si avantaje, in special atunci cand continutul, pasnic si calitativ il ajuta la invatare sau ii creeaza un mediu sanatos.
ADHD la copii, confundat cu nevoia de atentie
Parintii si profesorii trebuie sa aiba grija sa nu confunde copiii care pur si simplu au nevoie de atentie cu cei care sufera de sindromul deficitului de atentie.Sindromul deficitului de atentie este o problema din ce in ce mai ingrijoratoare, care a atras foarte multe cercetari si interes datorita numarului tot mai mare de copii afectati.
Din nefericire, cercetatorii au neglijat sa urmareasca si nevoia de atentie a copiilor si cele doua probleme care apar in acest caz, similare copiilor cu ADHD, facand tratarea acestora si mai dificila.
Cercetatorii spun ca multe tipuri comportamentale pot fi observate in momentul in care copiii cauta ceva de facut. Comportamentele asociate cu ADHD, precum hiperactivitatea, concentrarea scazuta si impulsivitatea, pot aparea si la copii care doar doresc mai multa atentie.
Ultimul studiu realizat a fost concentrat pe copiii a 15 scoli pe o perioada de trei ani si a adus dovezi cum ca acei copii cu ADHD si cei care doresc atentie pot fi diferentiati. Cercetatorii au observat ca acei copii care au avut nevoie de atentie, au "jucat teatru" in aproprierea adultilor, pentru a le atrage atentia si au reusit sa socializeze in mod normal cu ceilalti copii si cu adultii.
Tratamentul celor doua tipuri problematice de comportament este diferita, de aceea este important sa reusim si noi ca parinti sa facem diferenta intre cele doua probleme la copiii nostri pentru a sti cum sa actionam.
Citeste si Calmarea copilului hiperactiv. Sfaturi practice.
Cunoaste mamici de juniori, prietenoase si informate!
Forum unde mamicile de juniori se intalnesc si discuta despre alimentatia, ingrijirea, dezvoltarea, sanatatea si siguranta copiilor lor.
Forum cu intrebari si raspunsuri legate de sistemul de invatamant, precum si de gradinitele si scolile la care merg juniorii nostri.
Ti-au fost utile aceste informatii?
Comentarii(48 pareri)
Comentariul tau:
anca munteanu 16:58, 14.08.2006
Sigur ca exista copii foarte vioi sau neastamparati care sunt perfect sanatosi si tu ai dreptate recomandu-le parintilor sa-i lase sa se joace, mai ales in aer liber. Totusi exista copii care sufera de deficit de atentie si care nu se pot concentra nici macar in activitati scurte sau placute, cum sunt cele din gradinita. In afara de lipsa de concentrare mai sunt si alte simptome care intregsc tabloul acestui diagnostic. Ca la orice diagnostic pentru orice tulburare, se greseste. Este adevarat ca sunt si mame care pun singure diagnostic copilului dupa ce au citit, precum exista si psihiatrii de copii care se reped sa dea ADHD si sa prescrie si medicamente incisve. Cu toate acestea, cred ca este mai bine ca parintii sa citeasca si sa se preocupe decat sa considere ca "cu timpul va trece".
stefan 09:38, 19.09.2006
...as dori sa stiu daca exista o persoana abilitata(un psihoterapeut) pentru ai putea ajuta pe copiii cu acest sindrom ADHD; Baietelul meu in varsta de 3 ani si 9 luni, are intr-adevar acest sindrom si chiar imi este putin teama.
anca munteanu 10:13, 19.09.2006
Sunt psihoterapeuti care lucreaaza mult cu copii si au in terapie si copii cu ADHD. Practic se lucreaza pentru cresterea capacitatii de concentrare a atentiei si pe imbunatatirea comunicarii. In functie de varsta copilului si de cum percep parintii aceasta situatie, psihoterapeutul poate alege sa lucreze doar cu copilul sau si cu parintii pentru ca acestia sa beneficieze de suport si sa "invete" cum sa comunice si sa solicite copilul in concordanta cu specificul proceselor sale psihice. De ce este nevoie de aceasta munca impreuna cu parintii? Pentru ca de multe ori, parintii se centreaza foarte mult pe "problema" si lasa la o parte celelalte aspecte ale relatiei cu copilul lor. Parerea mea este ca trebuie sa privim copilul cu ADHD ca pe un copil care are nevoie ca si ceilalti sa se joace, sa fie alintat, sa stea cu alti copii si nu ca pe un copil bolnav care este de multe ori etichetat cu ADHD si izolat.
cesa 10:20, 19.09.2006
stefan si lempcika, am gasit un site informatv dedicat acestei afectiuni ADHD ROMANIA si aici am vazut ca informatiile sunt structurate pe categorii (pentru parinti si pentru cadre didactice). Stefan, in principiu persoana care urmeaza sa se ocupe de copilul tau trebuie sa aiba specializare in psihologia copilului. Cum spunea si anca munteanu mai sus este nevoie in primul rand de un diagnostic corect si de o bogata informare pprivind sindromul. Eu iti recomand clinica Psihosolutions, stiu ca ei organizau grupuri de copii cu astfel de probleme si desfasurau diferite activitati. Cea care se ocupa acum de copii cu astfel de probleme este Alina Szolte. Ea are foarte multa experienta in lucrul cu copiii cu hiperactivitate. Pentru mai multe informatii poti intra pe situl clinicii www.psihosolutions.ro Multa bafta si sper ca v-am fost de ajutor[floare galbena][floare galbena][floare galbena]
cesa 10:27, 19.09.2006
foarte bine zici, deci vorbim de un parinte foarte bine informat, care constientizeaza el insusi ca cel mic este un copil normal, pentru a-i insufla atat copilului cat si celorlati ca asa este, este nevoie nu doar de un specialist, ci si de un parinte implicat in acest proces. Dar cum poate actiona parintele atunci cand copilul intra sa spunem in relatie cu alte persoane? Cum poate evita izolarea, care de foarte multe ori parca este inevitabila?
arush 23:36, 30.09.2006
Multumesc pentru raspuns, sper in continuare sa imi fie de ajutor...intre timp am ajuns cu baietelul meu la un medic specialist in neuropsihiatrie infantila, unde , in afara de faptul ca nu l-a evaluat in totalitate(eram intr-un spital iar medicii de aici nu dau consultatii), mai precis dupa ce am vorbit aproximativ 10 min., au spus ca il baga pe tratament medicamentos ( STRATERA ) care poate avea kiar efecte neplacute...OARE kiar este cazul sa dau unui copilas de nici 4 ani, un medicament despre care nu se stie f. multe...(e la noi in Romania cam de un an),...care nu se da copiilor cu varsta sub 6 ani (..si totusi ne-a fost recomandat), si mai ales ca are cine stie ce efecte!!!!!!!!!NOI PARINTII nu suntem sub nici o forma de acord sa incepem terapia medicamentoasa.....am inteles ca este recomandata si psihoterapia, dar totusi stam si ne gandim ca este vorba despre o afectiune a creierului....MAI BINE ZIS O DISFUNCTIE NEUROBIOLOGICA..................pue si simplu suntem de-a dreptul disperati!!!!Am dori daca se poate mai multe pareri de la parinti, cam ce ar face intr-o astfel de situatie, kiar vrem sa stim;...stie cineva mai multe despre acest medicament STRATERA?
anca munteanu 15:19, 01.10.2006
Stratera este un medicament nou si de aceea eventualele efecte secundare nu sunt bine cunoscute. Eu nu sunt medic ci psiholog si daca doriti informatii, va pot oferi despre psihoterapia pe care eu o fac cu copiii autisti si modul in care lucrez cu parintii lor. centrupsihologie@gmail.com
mariana vlad 10:12, 02.10.2006
Am un baietel de 10,9 ani in clasa a V-a, cu diagnostic ADHD. Destul de tirziu am avut certitudinea ca este un copil cu aceasta problema. Chiar daca au existat inca din perioada de gradinita semne clare de inadaptare, educatoarele erau incintate de vocabularul elevat si maturitatea cu care judeca unele lucruri, si nu m-au atentionat. Inceputul vietii de scolar a fost la limba germana; abandonind-o la inceputul clasei a III-a. In noua scoala de limba romana nu s-a integrat in colectivul clasei – pina azi. Este un singuratic si se considera un ratat si un prost. Mai domina (inca) la nivel de exprimare colegii de virsta, dar nu-i place sa faca efortul de-a citi (prin asta obligindu-ma pe mine la lectura cu voce tare). Ritmul de lucru este foarte greoi, drept pentru care niciodata nu termina ceva si rezultatele sunt foarte slabe. Chiar rezolvarea temelor cere mult prea mult timp, uneori mergind la scoala cu ele neterminate. Acum am obtinut si certificatul CES, dar caut solutii si doresc sa fac tot ce se poate face d.p.d.v. medical (si nu numai) in tratarea copilului meu. Are deficit de atentie si intelect liminar. Ma intreb daca scoala Waldorf nu e mai recomandabila ca sistem de invatamint in astfel de deficiente?! Si in ce masura acest tip de invatamint le ofera o integrare sociala in viitor? Multumesc tuturor (specialisti, parinti et alii), pentru efortul de-a pune la indemina cit mai multe informatii despre astfel de probleme. Mariana Vlad - Sibiu
anca munteanu 10:39, 02.10.2006
Parerea mea este ca este necesar sa va dati seama ce ii place si ce poate sa faca pentru a reusi sa-l orientati catre o viitoare meserie. Inteleg ca rezultatele scolare sunt din ce in ce mai slabe si ii este greu sa faca fata efortului. De aceea, poate ca o activitate paralele cu scoala, poate ceva manual, ar fi indicata si din punct de vedere al atentiei si din cel al viitorului profesional. Scoala Waldorf are un specific aparte si nu stiu daca la aceasta varsta se va putea incadra intre cei care invata in acel sistem inca din clasa a I-a sau chiar de la gradinita.
irina cercelaru 23:15, 02.10.2006
Buna.Am un baiat de 9 ani si nu stiu ce sa mai cred.Cand a fost la gradinita mi s-a spus ca are prrobleme neurolagice si probabil un mic retrad. Am mers cu el la neuropsihiatrie si am facut mai multe teste.La pshiologic a spus ca este normal ptr. varsta lui.I s-a dat tratament;Tanakan si Encefabol.Acest tratament il urmez de 4 ani. Pe reteta scrie "Dificultati scolare" nu stiu ce sa mai cred mrege foarte greu la scoala,in ciuda eforturulor mele.Din articolele pe care le-am citit parca baietelul meu se incadreaza in aceasta categorie a.d.h.d.NU stiu in cotro sa o iau ,simt ca nu mai pot face fata,se simte dat la o parte de ceilalti colegi,sufera foarte mult mai ales ca are si un strabism mai accentuat .Poate imi spune cineva unde sa ma duc cu el.