Un nou studiu de proportii, realizat de Universitatea Griffith din Australia si publicat de American Psychological Association, trage un semnal de alarma ingrijorator: consumul excesiv de clipuri scurte – precum Reels, Shorts sau TikTok – are efecte vizibile si nocive asupra dezvoltarii cognitive a copiilor si adolescentilor. Analiza a inclus aproape 100.000 de participanti, iar concluziile sunt dure.
Cum afecteaza clipurile scurte creierul copiilor
Cercetatorii au descoperit ca tinerii petrec, in medie, 6 ore si jumatate pe zi online, mare parte din timp vizionand continut scurt, cu ritm alert, generat algoritmic. Acest tip de consum fortat produce o stimulare artificiala a creierului, obisnuindu-l sa functioneze doar in rafale rapide, ceea ce duce la:
-
scaderea capacitatii de concentrare
-
diminuarea memoriei de lucru
-
dificultati de intelegere a unui text
-
probleme in procesul de invatare pe termen lung
Specialistii sustin ca expunerea constanta la acest flux „fulgerator” creeaza un tipar nociv, in care creierul cere din ce in ce mai multa stimulare instantanee, devenind incapabil sa sustina atentia profunda sau sarcinile lente.
Efecte psihologice: anxietate, izolare si probleme cu somnul
Pe langa degradarea atentiei, studiul arata si consecinte emotionale serioase. Copiii expusi intens la continut scurt se confrunta cu:
-
anxietate marita
-
dereglari de somn
-
izolarea de grupul social real
-
scaderea motivatiei si a satisfactiei personale
Aceste efecte au fost discutate si de medicul psihiatru Ioana Silion, la Antena 3 CNN, care a explicat mecanismele din spatele acestor modificari.
„O explozie de dopamina”: cum se fragilizeaza creierul in dezvoltare
Dr. Silion descrie continutul scurt drept un stimul dopaminergic continuu, cu impact direct asupra ariilor cerebrale responsabile de controlul emotiilor, deciziilor si impulsurilor.
Ea explica faptul ca zona prefrontala – care se maturizeaza complet abia in jurul varstei de 21–22 de ani – este suprasolicitata si bombardata cu micro-recompense rapide.
„Apare suprasolicitarea cognitiva, se stimuleaza comportamentele adictive. Aceste boost-uri de dopamina frecvente pot afecta structura prefrontala, responsabila de memorie, decizii si reglarea impulsurilor.”
In plus, medicul avertizeaza ca pot aparea:
-
tulburari cardiace provocate de schimbarea accelerata a imaginilor
-
tulburari de alimentatie
-
insomnii prin blocarea secretiei naturale de melatonina
-
instalarea unei oboseli accentuate, desi copilul are impresia ca „se relaxeaza”
Ce pot face parintii – recomandari esentiale
Pentru a limita impactul asupra dezvoltarii copiilor, medicul propune o serie de masuri clare:
-
expunerea copiilor la surse naturale de dopamina: miscare, joaca, sport, arta, plimbari
-
socializare direct cu alti copii
-
citit si invatat pe de rost, pentru exersarea memoriei
-
limitarea accesului la retelele sociale
-
petrecerea timpului in familie, cu activitati active si constructive
Concluzia specialistilor este clara: clipurile scurte nu sunt inofensive, iar supraconsumul lor determina modificari reale ale creierului tanar. Interventia parintilor devine vitala pentru a preveni efecte pe termen lung asupra sanatatii mintale si cognitive a copiilor.
