Un raspuns obtinut in cateva secunde cu ajutorul inteligentei artificiale nu arata automat ca elevul a inteles lectia. Pornind de la aceasta problema, profesorii unui liceu din Iasi au adunat exemple de activitati prin care tehnologia poate sustine invatarea, fara ca elevii sa renunte la analiza, verificare si formularea propriilor idei.
Lucrarea se numeste „Arhitectura invatarii inteligente. Ghidul resurselor educationale AI dezvoltate de LIIS” si reuneste contributiile a 34 de cadre didactice de la Liceul Teoretic de Informatica „Grigore Moisil”. Ghidul a fost coordonat de profesoarele Maria Rados si Mihaela-Adina Romanescu si este disponibil gratuit online. Lansarea a avut loc pe 5 octombrie 2026, de Ziua Mondiala a Profesorilor.
Ce contine ghidul pentru folosirea inteligentei artificiale la clasa
Volumul are 159 de pagini si cuprinde activitati din mai multe arii curriculare. In cuprins apar lectii de limba romana, limbi straine, matematica, biologie, chimie, religie, informatica si educatie fizica. Sunt incluse si teme de consiliere, precum starea de bine a elevilor in mediul digital si influenta inteligentei artificiale asupra meseriilor viitorului.
Scenariile didactice prezinta nivelul elevilor, durata activitatilor, competentele urmarite, resursele necesare si etapele lectiei. Sunt precizate rolul instrumentelor AI si modalitatile de evaluare, astfel incat exemplele sa poata fi adaptate de alte cadre didactice. Printre instrumentele mentionate se afla ChatGPT, Gemini, Microsoft Copilot, Canva AI si Adobe Firefly.
Aceasta organizare pune accentul pe scopul educational al unei activitati. Simpla introducere a unui chatbot sau a unei imagini generate automat intr-o lectie nu demonstreaza, in sine, ca elevii au invatat mai bine. Conteaza sarcina primita si felul in care profesorul verifica intelegerea.
Exemple de activitati la romana, chimie si biologie
La limba romana, ghidul propune o activitate despre rezumatul oral, destinata elevilor de 12-13 ani. Instrumentele digitale sunt folosite pentru pregatirea unor materiale vizuale si fise, dar si pentru organizarea ideilor. Intr-un alt scenariu, elevii analizeaza o continuare de poveste generata de AI, identifica probleme de vocabular, coerenta si detaliu, apoi redacteaza propriul text.
La chimie, o activitate despre alchine foloseste chatbotul pentru intrebari ajutatoare, in locul oferirii directe a solutiei. Raspunsurile sunt ulterior confruntate cu manualul sau cu rezultatele experimentelor. La biologie, elevii compara reprezentari generate cu inteligenta artificiala cu observatii realizate la microscop.
Privite impreuna, exemplele ilustreaza o schimbare a sarcinii de lucru: elevul are de explicat, comparat si corectat. Produsul generat automat devine material de studiu, iar profesorul poate urmari modul in care copilul isi construieste raspunsul.
De ce autorii insista asupra gandirii critice
Prefata lucrarii prezinta inteligenta artificiala ca sprijin pentru explorare, verificare si generarea ideilor. Rolul profesorului ramane central, iar dezvoltarea competentelor cognitive, digitale si de colaborare reprezinta obiectivul utilizarii tehnologiei.
Coordonatoarele atrag atentia si asupra riscurilor: preluarea informatiilor false, plagiatul si dependenta de raspunsurile automate. Maria Rados subliniaza pericolul renuntarii treptate la efortul de a citi, de a confrunta explicatii si de a formula concluzii proprii. Adina Romanescu sustine o evaluare care sa urmareasca procesul de invatare, nu doar rezultatul final.
Din aceasta perspectiva, intrebarea decisiva pentru o lectie cu AI ramane ce poate demonstra elevul dupa folosirea instrumentului. Un text fluent sau o prezentare atractiva capata valoare educationala atunci cand copilul poate explica ideile, poate identifica eventualele greseli si isi poate sustine propriul rationament.
