Vitamina K este o vitamina liposolubila esentiala pentru organism, avand un rol major in procesul de coagulare a sangelui. Fara o cantitate suficienta de vitamina K, organismul nu poate produce in mod eficient factorii de coagulare, ceea ce creste riscul de sangerari.
Exista doua forme principale de vitamina K:
- Vitamina K1 (filochinona) – se gaseste in special in legumele verzi, precum spanacul, broccoli sau varza.
- Vitamina K2 (menachinona) – este produsa partial de bacteriile intestinale si se regaseste in unele alimente fermentate si produse de origine animala.
La nou-nascuti si sugari, vitamina K este deosebit de importanta deoarece rezervele din organism sunt foarte reduse la nastere.
De ce au bebelusii un risc crescut de deficit?
Majoritatea nou-nascutilor se nasc cu niveluri scazute de vitamina K din mai multe motive:
- vitamina K traverseaza placenta in cantitati mici;
- flora intestinala, care contribuie ulterior la producerea vitaminei K, nu este inca dezvoltata;
- laptele matern contine cantitati reduse de vitamina K, suficiente pentru dezvoltarea normala, dar insuficiente pentru a compensa rezervele mici existente la nastere.
Din acest motiv, in majoritatea tarilor se recomanda administrarea profilactica a vitaminei K imediat dupa nastere.
Cand se administreaza vitamina K?
Administrarea vitaminei K se face, de regula, in primele ore dupa nastere.
Cea mai utilizata metoda este injectarea intramusculara a unei doze unice, deoarece ofera cea mai buna protectie impotriva sangerarilor cauzate de deficitul de vitamina K.
In anumite situatii, la solicitarea parintilor sau conform unor protocoale locale, vitamina K poate fi administrata si pe cale orala. Totusi, aceasta metoda necesita mai multe doze si este considerata mai putin eficienta in prevenirea formelor tardive de deficit.
Ce este boala hemoragica prin deficit de vitamina K?
Deficitul de vitamina K poate determina aparitia unei afectiuni numite boala hemoragica prin deficit de vitamina K (VKDB – Vitamin K Deficiency Bleeding).
Aceasta reprezinta o tulburare de coagulare care poate provoca sangerari de intensitate variabila, de la mici echimoze pana la hemoragii severe, inclusiv hemoragii intracraniene.
VKDB este clasificata in trei forme:
Forma precoce
- apare in primele 24 de ore de viata;
- este rara;
- apare mai ales la nou-nascutii ale caror mame au urmat tratamente cu medicamente care interfereaza cu metabolismul vitaminei K.
Forma clasica
- apare intre ziua a doua si ziua a saptea de viata;
- se poate manifesta prin sangerari la nivelul bontului ombilical, tractului digestiv, pielii sau dupa proceduri medicale.
Forma tardiva
- apare intre varsta de 2 saptamani si 6 luni;
- este intalnita mai ales la sugarii alimentati exclusiv la san care nu au primit profilaxia cu vitamina K;
- poate produce hemoragii intracraniene, reprezentand cea mai severa forma.
Cum se stabileste deficitul de vitamina K la bebelusi?
Diagnosticul se bazeaza pe evaluarea clinica si pe investigatiile de laborator.
Semne clinice
Medicul poate suspecta deficitul de vitamina K atunci cand apar:
- sangerari inexplicabile;
- vanatai extinse;
- sangerare prelungita dupa recoltari sau vaccinari;
- sange in scaun sau varsaturi cu sange;
- paloare, letargie sau convulsii in cazul unei hemoragii intracraniene.
Analize de laborator
Pentru confirmarea diagnosticului se efectueaza:
- timpul de protrombina (PT), care este prelungit;
- INR, care este crescut;
- uneori timpul partial de tromboplastina activata (aPTT), care poate fi de asemenea prelungit;
- numarul de trombocite este, de regula, normal;
- fibrinogenul este, in general, normal.
In centrele specializate se poate determina si nivelul proteinelor induse de deficitul de vitamina K (PIVKA-II), un marker sensibil al deficitului, insa acesta nu este disponibil de rutina.
Un argument important pentru diagnostic este normalizarea rapida a testelor de coagulare dupa administrarea vitaminei K.
Cine are un risc mai mare de deficit?
Riscul este crescut la:
- sugarii care nu au primit vitamina K la nastere;
- bebelusii alimentati exclusiv la san fara profilaxie;
- prematuri;
- sugarii cu boli hepatice;
- copiii cu boli care determina malabsorbtia grasimilor (de exemplu, colestaza, fibroza chistica sau anumite afectiuni intestinale).
Se poate preveni deficitul?
Da. Administrarea profilactica a vitaminei K imediat dupa nastere reduce aproape complet riscul formelor severe de boala hemoragica.
Numeroase studii au demonstrat ca injectarea intramusculara este cea mai eficienta metoda de preventie si este recomandata de principalele societati medicale internationale.
Vitamina K joaca un rol esential in coagularea sangelui, iar nou-nascutii au in mod natural rezerve reduse. Din acest motiv, administrarea profilactica imediat dupa nastere reprezinta o masura sigura si eficienta pentru prevenirea bolii hemoragice prin deficit de vitamina K. Diagnosticul deficitului se bazeaza pe manifestarile clinice si pe testele de coagulare, iar tratamentul prompt poate preveni complicatii grave, inclusiv hemoragiile intracraniene.
Foto: magnific.com
