Testul Babes-Papanicolau

/ / Modificat: 2009-11-02
Testul Babes-Papanicolau





 

Testul Papanicolau (sau frotiul Papanicolau) face parte din examenul ginecologic de rutina. Testul, pe numele sau intreg Babes-Papanicolau, este folosit pentru a identifica modificarile celulare anormale de la nivelul cervixului uterin si pentru screeningul cancerului de col uterin.

In mod normal, celulele din cervix sufera in permanenta modificari, ceea ce inseamna ca un test Papanicolau anormal nu este neobisnuit. Aproximativ 5% pana la 10% din femeile care fac anual un test Papanicolau au un rezultat anormal. Numai un mic procent din aceste rezultate anormale arata modificari care ar putea evolua spre cancer de col uterin.

 Screeningul si cancerul de col uterin

Screeningul presupune cautarea unor schimbari pre-canceroase, cauzate de obicei de HPV (Papillomavirusul Uman, singura boala cu transmitere sexuala cunoscuta ca provocatoare de cancer), inainte de aparitia simptomelor. Acesta poate detecta cancerul intr-un stadiu precoce, pentru ca la momentul aparitiei simptomelor este posibil ca celulele maligne sa fie deja raspandite.

Daca medicul recomanda un test screening pentru cancer, acest fapt nu inseamna ca el se gandeste ca pacientul ar avea cancer.

Simptomele care pot indica modificari ale celulelor din colul uterin (cervicale) sunt:

• secretie vaginala anormala, o modificare in cantitatea, in culoarea, in mirosul sau in vascozitatea secretiei vaginale pe o perioada de cateva zile pana la 2 saptamani (simptome ale BTS);

• durere, arsura sau mancarime in timpul urinarii care dureaza de mai mult de 24 ore;

• durere in timpul actului sexual;

• durere in zona pelvina sau in zona abdominala joasa;

• durere, arsura, furnicaturi sau mancarime in zona genitala;

• bube, umflaturi, basicute, inrosiri sau negi pe sau in jurul organelor genitale.

O infectie cu HPV nu da niciun simptom de obicei.

 Ce presupune cancerul de col uterin

Cancerul cervical (de col uterin) este o boala in care celulele maligne apar in cervix (portiunea cea mai joasa si mai ingusta a uterului si face legatura intre uter si vagin).

Cancerul de col uterin de obicei se dezvolta incet, in timp. Inainte de aparitia cancerului, in tesutul colului cervical apar celule anormale, proces numit displazie. Mai tarziu, celulele neoplazice cresc si se raspandesc in profunzimea colului cervical, pana in zonele vecine.

Simptomele cancerului de col uterin se pot manifesta prin:

• sangerare vaginala anormala sau o modificare inexplicabila semnificativa a ciclului menstrual;

• sangerare in momentul in care ceva vine in contact cu colul uterin (cum ar fi in timpul actului sexual sau la introducerea unei diafragme);

• secretie vaginala anormala care contine mucus cu urme de sange.

 Care sunt cauzele unui test Papanicolau anormal?

Multe teste Papanicolau anormale sunt cauzate de infectii virale, cum ar fi infectia cu HPV (cea mai frecventa) sau cele determinate de bacterii, fungi sau protozoare (Trichomonias).

In unele cazuri, modificarile celulelor din cervixul uterin care dau un test Papanicolau anormal si care nu sunt tratate la timp pot evolua spre stadii precanceroase sau canceroase, insa este nevoie de mult timp pentru se transforma. Modificarile celulare revin la normal in mod spontan sau dupa ce infectia s-a vindecat de la sine sau in urma tratamentului.

Colul uterin are doua tipuri de celule:

• celule columnare cu forma rectangulara in profunzimea colului uterin,

• celule plate, scuamoase la suprafata colului.

Celulele columnare se transforma in permanenta in celule scuamoase intr-o zona a colului denumita zona de transformare. Deoarece celulele din aceasta zona a colului sunt in permanenta schimbare, ele au un risc crescut de a avea modificari anormale. Majoritatea modificarilor celulare anormale descoperite in urma unui test Papanicolau provin din zona de transformare.

Localizarea zonei de transformare variaza de la o femeie la alta, fie la suprafata externa a colului uterin (care poate fi vazuta in timpul unui test Papanicolau), fie in interiorul colului uterin (care nu poate fi vazuta la test).

 Ce trebuie facut in cazul unui test Papanicolau anormal?

Desi majoritatea afectiunilor depistate la un test Papanicolau anormal pot fi tratate, este necesara o noua evaluare ulterioara pentru siguranta. Modificarile celulare pot fi minore, moderate sau severe.

In cazul modificarilor celulare minore, poate fi de ajuns doar o monitorizare din partea unui doctor (asteptare si urmarire), de un test pentru HPV sau in unele cazuri de colposcopie.

In cazul modificarilor celulare moderate sau severe, este necesara continuarea evaluarii prin colposcopie si biopsie cervicala. In functie de rezultatele biopsiei, medicul va recomanda tipul de tratament cu care se va continua.

 Care sunt factorii de risc?

In mare parte, modificarile celulare din cervixul uterin sunt rezultatul comportamentelor sexuale cu risc crescut, ale femeii sau ale partenerului ei sexual, avute in prezent sau mai demult, chiar si cu mai multi ani in urma.

Fumatul sau slabirea sistemului imunitar cresc riscul de infectii si de a face o boala cu transmitere sexuala (BTS), la fel ca urmatoarele comportamente sexuale cu risc crescut:

• inceperea vietii sexuale inaintea varstei de 18 ani;

• contactul sexual neprotejat (creste riscul de HPV, Chlamydia sau HIV);

• trei sau mai multi parteneri sexuali de-a lungul vietii;

• contact sexual cu cineva care a avut multipli parteneri sexuali.

Efectuarea regulata de teste Papanicolau pentru screening si evaluarea oricarui rezultat anormal poate reduce riscul de a se dezvolta un cancer de col uterin.

 Romancele pot face gratuit testul Papanicolau

Ministerul Sanatatii (MS) a lansat, la 1 octombrie 2009, Programul national de screening pentru depistarea precoce activa a cancerului de col uterin, adresat femeilor cu varsta cuprinsa intre 25 si 64 de ani, care nu au un diagnostic confirmat de cancer de col uterin, asimptomatice sau fara antecedente sugestive pentru patologia de cancer de col uterin.

Bugetul alocat Programului de screening depaseste 54 de milioane de lei, din fonduri proprii ale MS, si, pana la sfarsitul anului 2009, s-a estimat testarea unui numar de 200.000 de femei.

Alte analize care necesita repetarea frecventa si lucruri de care trebuie sa avem grija:

  • Mamografiile;

  • Glanda tiroida;

  • Vaccinul impotriva cancerului de col uterin;

  • Analizele care trebuie facute cand te hotarasti sa ai un copil;



  • Pentru mai multe articole interesante, urmareste-ne pe pagina de Facebook Copilul.ro

    Articole recomandate

    Citeste si despre