Sarcina este o perioada esentiala in care stilul de viata al mamei poate avea un impact profund asupra sanatatii viitorului copil.
Numeroase studii au demonstrat ca obiceiurile alimentare, nivelul de stres, expunerea la toxine, dar si stilul general de viata al mamei pot modela functionarea sistemului imunitar al fatului, avand efecte care se pot resimti pe tot parcursul vietii.
1. Nutritia materna: piatra de temelie a imunitatii copilului
Potrivit cercetatorilor in imunologie si nutritie prenatala, alimentatia mamei joaca un rol critic in dezvoltarea sistemului imunitar al fatului.
Un regim echilibrat, bogat in nutrienti esentiali precum vitamina D, zinc, fier, acizi grasi omega-3 si probiotice, ajuta la maturizarea sistemului imunitar inca din viata intrauterina.
-
Vitamina D, de exemplu, este cruciala pentru reglarea raspunsului imun. Deficienta acesteia in sarcina a fost asociata cu un risc crescut de boli autoimune si alergii la copii.
-
Omega-3, proveniti din peste sau suplimente, contribuie la reducerea inflamatiilor si la dezvoltarea normala a celulelor imune.
-
Probioticele, luate fie prin alimente fermentate, fie prin suplimente, pot influenta compozitia microbiomului matern si, implicit, al copilului.
2. Microbiomul matern si legatura cu nasterea
Un aspect esential abordat de specialistii in microbiologie este rolul microbiomului matern – totalitatea bacteriilor benefice din intestinul mamei. Acesta este transmis copilului in timpul nasterii, mai ales daca nasterea este vaginala.
Bebelusii nascuti prin cezariana au un microbiom diferit, asociat uneori cu un risc mai mare de alergii si afectiuni autoimune.
O dieta bogata in fibre, legume, fructe si alimente fermentate poate sustine un microbiom sanatos, benefic si pentru copil.
3. Evitarea factorilor nocivi
Pe langa ceea ce consuma, este important ce evita mama in timpul sarcinii:
-
Alcoolul si fumatul sunt strict contraindicate, deoarece afecteaza dezvoltarea sistemului imunitar si pot altera functionarea normala a organelor care sustin imunitatea.
-
Antibioticele, administrate inutil sau in exces in timpul sarcinii, pot distruge bacteriile benefice din intestin si pot afecta negativ microbiomul transmis copilului.
4. Stresul si sanatatea emotionala
Cercetarile din domeniul psihoneuroimunologiei arata ca nivelul de stres al mamei poate influenta negativ dezvoltarea sistemului imunitar fetal.
Hormonii de stres, in special cortizolul, pot traversa placenta si afecta raspunsurile inflamatorii si imunitare ale fatului. Practici precum meditatia, yoga prenatala, somnul de calitate si sprijinul emotional sunt esentiale.
5. Ce spun specialistii
Dr. Alessio Fasano, expert in imunologie la Harvard Medical School, subliniaza:
„Ferestrele critice de dezvoltare ale sistemului imunitar incep inca din uter. Ceea ce mananca si traieste mama in aceasta perioada influenteaza epigenetic modul in care functioneaza imunitatea copilului.”
De asemenea, Organizatia Mondiala a Sanatatii recomanda ca femeile insarcinate sa urmeze o dieta variata, sa evite factorii de risc si sa ia suplimente recomandate de medic, pentru a sustine dezvoltarea optima a fatului.
Imunitatea copilului nu incepe in momentul in care se naste, ci este influentata profund de ceea ce face mama in cele noua luni de sarcina.
Un stil de viata echilibrat, o alimentatie bogata in nutrienti esentiali si evitarea obiceiurilor nocive pot contribui la construirea unei baze solide pentru sanatatea pe termen lung a copilului. Asadar, grijile pentru imunitatea copilului ar trebui sa inceapa chiar inainte de prima lui respiratie.
Foto: freepik.com
