9 lucruri pe care le asteptam de la copiii nostri, dar noi nu le facem

| | Modificat: 2019-03-28 17:23:51

Exista un principiu fundamental al educatiei care spune ca nu te poti preface ca altii fac ceea ce tu nu faci: "fa ceea ce spun, nu ceea ce fac eu." Este o metoda educationala condamnata la esec, deoarece copiii se concentreaza mai mult pe exemplul parintilor, decat pe cuvinte.

Educarea unui copil este cea mai grea misiune pentru parinti si, de aceea ar trebui sa reflecteze putin asupra lucrurilor pe care le cer, pentru ca nu intotdeauna sunt cele mai bune.

copii-parinti

9 lucruri pe care astepti sa le faca copilul tau, dar tu nu le faci

1. Sa asculte fara sa riposteze

Ascultarea este o calitate apreciata de adulti: "ce bine, ce copil ascultator", "ce draguti sunt copiii bine educati si ascultatori". Dar in realitate, ascultarea poate fi periculoasa in multe feluri. Desigur, exista momente cand un copil trebuie sa se supuna parintilor, dar trebuie sa fie foarte clar: cu cat cel mic este mai ascultator, cu atat gandeste mai putin. Atat timp cand urmeaza strict instructiunile parintilor, copilul nu va sti de ce face ceea ce face si, prin urmare, va avea rationamente foarte putine.

Ideal ar fi sa educi copilul ajutandu-l sa rezolve situatiile si problemele cu care se confrunta. Sa-l asculti, sa aveti un dialog si sa-si spuna parerea si sa dea o solutie. Asta nu inseamna ca trebuie sa faci cum spune el, dar trebuie sa-i permiti sa gandeasca.

Si copilul, inainte de a fi fortat sa se supuna situatiilor care apar, ar trebui sa planga, sa riposteze si sa-si dea cu parerea, asa cum ai face si tu, atunci cand seful te-ar forta sa faci ceva ce nu-ti convine.

2. Sa nu fie capriciosi

Inainte ca desenele sa poata fi vazute la orice ora, pe diverse canale, dar si online. Inainte ca reclamele la jucarii sa apara tot anul, nu doar in perioada Craciunului. Inainte ca cei mici sa sufere pentru ca parintii nu au petrecut mult timp cu ei si acum se simt rau si isi cumpara dragostea si suplinesc aceasta lipsa, cumparand tot felul de cadouri.

Haide, pune-te in locul celui mic. Inlocuiesti absenta ta cu lucrurile materiale si apoi spune-i sa nu fie capricios ... tocmai atunci cand tu esti ocupat - cauti o alta excursie, ce pantofi sa-ti cumperi sau ce telefon sa-ti iei drept premiu. Un premiu pentru ca lucrezi. "Cumpar pentru ca o merit," in loc sa consideri ca ar fi mai bine sa nu meriti, sa lucrezi mai putin si sa poti petrece mai mult timp cu copilul, pentru ca el sa nu ceara lucruri materiale.

3. Sa imparta lucrurile lui

Pentru cine ai renuntat ultima data, doar si pentru cateva ore, la telefonul mobil? Dar la masina ta? La pantofii tai? La hainele tale? La portofelul tau? Daca raspunsul este "pentru oricine", este clar ca nu vedem lucrurile la fel. Pentru cel mic, jucariile sunt jucariile lui si nu este corect ca un alt copil sa i le ia si el sa-i permita, mai ales daca nu doreste acest lucru.

Nu confunda impartitul cu solidaritatea si nu spera ca cel mic sa invete asta la o varsta frageda. El este foarte capabili sa fie solidar, ajutand alti oameni si alti copii si, se pare, ca are, mai clar decat noi, valoarea proprietatii. Astfel, el ar trebui sa decida cand, cum si ce sa dea altui copil.

Vine o vreme cand o va face, pentru ca descopera ca-i place cand alti copii ii dau lucrurile ... nu este ceva ce trebuie sa invete de foarte mic.

4. Sa nu planga atunci cand il umilesti

Nu este normal sa-l umilesti, dar multi parinti o fac fara sa-si doreasca: vorbesc despre el ca si cum nu ar fi prezent, si intr-un fel se simte ridicol (sau ridiculizat). Ei vorbesc cu el despre lucruri grave, atunci cand exista oameni in jur, in loc sa dezbata problema intr-un moment de intimitate. Ei tipa la el, il lovesc, il fac sa se simta prost, ii fac rau fizic si psihic pentru a-l educa si se asteapta ca cel mic sa considere ca asa este bine si normal.

Apoi se intampla ca el sa se razgandeasca, sa planga, iar parintii iau asta ca pe o ofensa.

5. Lasa-l sa manance ceea ce ii place

Desigur, nu copilul face mancarea. O faci tu, pretinzand ca mananca ceea ce ii place si este un pic ciudat. Atunci cand gatesti pentru tine nu faci ceva ce nu-ti place: "Bine, azi am facut o reteta cu cod, pe care nu o suport."

Desigur, exista parinti care spun ca "nu arata bine si nici nu-mi place", dar nu te poti astepta ca cei mici sa inteleaga cu usurinta. In aceste cazuri, "incerca, mananca putin, etc." poate sa functioneze, dar nici nu trebuie sa disperi: daca acasa mananci mereu alimente sanatoase, poti fi linistit pentru ca mananca ce trebuie. Exemplul parintilor face totul si adesea, atunci cand mai cresc decid sa manance ceea ce nu a incercat cand era mic, pentru simplul fapt ca si ceilalti o fac sau pentru ca stie ca este sanatos si doreste sa aiba grija de el.

6. Sa fie capabil sa-si controleze frustrarea

Uneori raspunsul este disproportionat fata de ceea ce tu consideri logic, dar acesta este un lucru pe care el insusi il formeaza in timp, deoarece se confrunta cu mai multe probleme si situatii de rezolvat, descoperind in acelasi timp lumea in care traieste si isi raporteaza problemele la ale celorlalti.

Se poate controla frustrarea? Pentru ca sunt parinti care nu tolereaza frustrarea copilului, dupa cum spune Carlos González.

Cand un copil este frustrat, el va raspunde in mod normal (tipand, plangand, infuriindu-se) si adultii trebuie sa-i tolereze frustrarea. Asta nu inseamna sa-i dai tot ceea ce cere. Nu o sa-l lasi sa se joace cu focul: iei bricheta si asta-i tot. Dar cand ia bricheta, te vei infuria si ceea ce nu poti face este sa-l certi pentru ca se enerveaza ("Taci, nu este greu!") sau ridiculizandu-l ("Ce urat poti fi cand plangi"). Daca poti, distrage-i atentia de la o bricheta si eviti conflictul. Si daca nu, va plange si va trebui sa incerci sa-l linistesti.

7. Sa nu intrerupa cand vorbesc altii

Ce ne suparam cand eram copii si ni se spunea "taci, vorbesc adultii!" Si trebuia sa pastram tacerea pentru mult timp, pentru ca nu ne dadeau niciodata cuvantul.

Poti spune unui copil "astepta putin" daca discuti cu o persoana si el doreste sa intervina si sa spuna ceva, dar fara legatura cu subiectul respectiv.

8. Fara cuvinte urate

Este ceva clasic. El nu are voie, dar il lasi o data pentru ca e distractiv, dar te enervezi cand descoperi ca le-a memorat si le foloseste cu pricepere in discutiile lui. Se pare ca le spune chiar de mai multe ori decat tine. In acest caz, fiecare face ce considera ca este mai bine, dar trebuie sa inveti ca nu vorbesti la fel cu alte persoane intr-un climat de incredere.

9. Spune-i sa nu tipe sau sa te loveasca

Nu in toate cazurile, desigur, dar este foarte curios sa vezi niste parinti strigand la copilul lor "Ti-am spus sa nu strigi la mine!".

Taguri Copii comportament Comportament Educatie

Articole recomandate

Citeste si despre