Painea noastra cea de toate zilele - dupa un vechi cantec german

— Mi-e foame, draga mama; nu e paine?

Mi-e foame, si sa stii ca am sa mor!

— Mai rabda, puiul mamii, pana maine,

Ca maine iese plugul in ogor.

— Mi-e foame, draga mama; nu e paine?

De-amar de vreme tot m-ai amanat...

— Mai rabda, puiul mamii, pana maine,

Ca maine vom iesi la semanat...

— Mi-e foame, draga mama; nu e paine?

Nu-ti este teama, oare, c-oi muri?

— Mai rabda, puiul mamii, pana maine,

Ca graul pana mani va rasari...

— Mi-e foame, draga mama; nu e paine?

Vezi, inima mea bate tot mai rar...

— Mai rabda, puiul mamii, pana maine,

Ca graul nostru este la morar.

— Mi-e foame, draga mama; nu e paine?

Ah, tare mi-e teama c-o sa mor...

— Mai rabda, puiul mamii, pana maine,

Ca maine scoatem painea din cuptor...

Dar cand crescu mirosul painii coapte,

Odorul mamii, galben ca un spic,

Isi inchinase fruntea peste noapte,

Si de-atunci nu a mai cerut nimic.