Vineri, 4 mai, ora 19.00 si sambata, 5 mai, ora 19.00 – spectacolul „Silvia”, opereta in doua acte de Emmerich Kálmán
Distributie:
Silvia: Tina Munteanu, Silvia sohterus
Edwin: Florin Budnaru
Stazi: Amelia Antoniu, Madiana Vlad, Annamarie Dancs, Irina Baiant
Boni: Catalin Petrescu, Victor Bucur
Feri von Kerekes: Cristian Caraman, Stefan Popov
Leopold Maria: Daniel Eufrosin, Marius Mitrofan
Anhilte: Mioara Manea-Arvunescu, Gladiola Nitulescu
Miska: Mihnea Lamatic, Orest Pislariu-Ranghilof
Arnold Schulteis: George Calin
Rohnsdorf: Anton Zidaru, Ernest Fazekas
Kiss: Viorel Ciurdea
Libretul: Leo Stein, Béla Jenbach
Adaptarea de: István Kállai, Miklós Gábor Kerényi
Traducerea de: Ernest Fazekas
Regia: Miklos Gabor Kerenyi
Dirijor: Balázs Stauróczky / Tiberiu Oprea
Echipa de creatie vizuala: Fanni Kemenes, Gabriella Kiss, Csörsz Khell
Coregrafia: György Gesler
Maestru cor: Gabriel Popescu
Asistent regie: Tamás Bori
Asistent coregrafie: Raluca Popa
Asistent maestru cor: Razvan Luculescu
"Silvia" sau "Printesa Ceardasului" este una dintre cele mai faimoase operete compuse de Emmerich Kálmán. in 1915, cand acest savuros cocktail de romantism, vals, ceardas si umor fin a debutat pe scena vieneza a Teatrului Johann Strauss, publicul avea nevoie mai mult decat oricand de mirajul unei Belle Epoque. Iar acest basm de cabaret, povestea de dragoste dintre tanara cantareata Silvia Varescu si Printul Edwin, era transpus intr-un libret exceptional, care includea numeroase elemente de fascinatie si reverie: localuri de noapte seducatoare, baluri din inalta societate, intrigi care se tes si desfac cu usurinta si personaje care par sa practice frivolitatea cu fervoare.
Regizata intr-o viziune clasica, montarea lui Miklos Gabor Kerenyi, directorul Teatrului de Opereta si Musical din Budapesta, pledeaza tocmai pentru aceasta „esenta” a operetei, a spectacolului de gen, alert, spumos, construit din rasturnari de situatie, cupe de sampanie si finaluri fericite.
Cu o dramaturgie bine inchegata, Silvia surprinde prin maniera in care s-au realizat caracterizarile muzicale minutioase ale personajelor, conferind protagonistilor personalitati distincte. Cele mai populare momente care situeaza opera in prima linie de succes a lucrarilor lui Kálmán sunt: Intrarea Silviei, cupletele (Cum sa traiesti fara dragoste si Fetitele vesele de la cabaret), duetele, aria Silviei Canta tigane, finalurile de acte de cor, cu ritmuri foarte antrenante.
Duminica, 6 mai, ora 19.00 – spectacolul "Contesa Maritza", opereta in doua acte de Emmerich Kálmán
Distributie:
Doina Scripcaru - Maritza
Alfredo Pascu - Tassilo
Amelia Antoniu - Liza
Catalin Petrescu - Jupan
Daniel Eufrosin - Iotza
Camelia Mocanu – Radulescu - Bozena
Nicolae Simulescu - Ceko
Raluca Cioca - Manja
Jeaninne Bradler - Ilka
Arnold Mack - Berko
Libretul de Julius Brammer si Alfred Grünwald
Versiunea romaneasca a libretului: V. Timus si M. Paun
Adaptarea libretului: Razvan Ioan Dinca
Dirijor: Istvan Sillo
Regia: Razvan Ioan Dinca
Costume: Doina Levintza
Decorul: Joszef Werner
Coregrafia: Florin Fieroiu
Dirijor cor: Gabriel Popescu
Light design: Razvan Dinca
Asistent regie: Daniel Eufrosin
Asistent coregrafie: Marius Grosu
Asistent maestru de cor: Razvan Luculescu
Machiaj: Iuliana stefan
Solistii baletului: Monica strat, Sorina Micsunescu Tiron, Andreea Toma, Marian Horhota, Traian Vlas, Marius Grosu
Vaduva, nobila, tanara, frumoasa, bogata, mai ales bogata - contesa Maritza este insistent curtata de admiratorii care o asalteaza cu cereri in casatorie. Pentru a scapa de staruintele acestora, ea anunta o logodna cu un oarecare Koloman Jupan, barbat care - asa crede ea – nu exista decat ca personaj in opereta Voievodul tiganilor de Johann Strauss. Neplacerile se tin lant si ghinionul o urmareste: logodnicul imaginar isi face aparitia in carne si oase, administratorul mosiei o nemultumeste, iar ghicitoarea satului, pe care o consulta din amuzament, ii prezice ca in mai putin de o luna de zile se va indragosti de un barbat frumos si de neam boieresc.
Pentru a se feri de aceasta neasteptata si neplacuta prezicere, Maritza se hotaraste sa petreaca o luna incheiata departe de societatea mondena, retrasa la conac. Nici nu poate banui ca destinul ii harazise intalnirea cu dragostea chiar aici. si cum se spune ca de ceea ce iti este scris nu scapi, prezicerea tigancii se implineste. Maritza se indragosteste chiar de administratorul mosiei sale, de fapt Contele Tassilo Endrödy-Wittenburg.
Aceasta cunoscuta si indragita opereta a lui Emmerich Kálmán este o prezenta obisnuita pe scenele lirice din Romania. Ca parte a proiectului de reteatralizare a operetei si din dorinta de a oferi publicului modern acces la sincretismul propriu genului, recenta montare a Contesei Maritza a deplasat timpul actiunii inapoi cu aproape un secol in scopul de a evidentia farmecul intrigii.
Libretul operetei Contesa Maritza se bazeaza pe Romanul unui tanar sarac de Octave Feuillet. Premiera absoluta a celebrei operete a avut loc la Viena, la 28 februarie 1924, cu Hubert Marischka in rolul contelui Tassilo, si a avut 374 de reprezentatii. La noi in tara, prima reprezentatie a spectacolului a fost cu trupa lui N. Leonard, in anul 1927. La Teatrul de Stat de Opereta din Bucuresti, Contesa Maritza a avut premiera la 16 decembrie 1967. Versiunea in limba romana a fost semnata de V. Timus si M. Paun.
Pentru mai multe articole interesante, urmareste-ne pe pagina de Facebook Copilul.ro
