Formarea unei sparturi in retina (membrana nervoasa sensibila la lumina care tapeteaza fundul ochiului), de cele mai multe ori la periferia ei.
O ruptura retiniana apare in zonele de fragilitate ale retinei si se observa mai frecvent la subiectii afectati de o miopie puternica a caror retina este uneori mai firava.
Subiectul atins de ruptura retiniana observa uneori fulgere albastrui, fixe, mai ales noaptea. Complicatia principala a unei rupturi retiniene este dezlipirea de retina.

Tratament - Tratamentul obisnuit este fotocoagularea cu laser de argon, practicata in cursul unei consultatii; ea consta in efectuarea unor mici arsuri in jurul rupturii cu scopul de a o fixa, fara a duce totusi la disparitia ei. Reactia inflamatorie care urmeaza face ca retina sa adere la epiteliul pigmentar subiacent, impiedicand dezlipirea sa. Cicatricea nu este consolidata decat dupa un rastimp de trei saptamani pana la o luna
cand ruptura este deja ridicata de lichidul vitros, se recurge uneori la o crioaplicatie (aplicare a frigului prin sclerotica) sub anestezie locala sau generala. Acest tratament necesita o spitalizare de 24 pana la 48 ore. Pacientul trebuie sa se limiteze la o activitate linistita atata vreme cat cicatrizarea nu este definitiva. Sunt posibile recidive in anii urmatori.