Tulburare de limbaj caracterizata printr-un flux abundent de cuvinte debitate rapid pe durate lungi. Logoreea este un semn deosebit de caracteristic al unei tulburari psihiatrice, mania sau accesul maniac. Bolnavul sare de la o idee la alta, multiplica jocurile de cuvinte. Atentia sa se risipeste sub actiunea solicitarilor exterioare, facand imposibila gandirea si sinteza. Pot fi asociate elemente delirante. O logoree se observa, de asemenea, si in cursul afaziei lui Wernicke, afectiune neurologica a cortexului unei emisfere cerebrale, care se traduce prin pierderea capacitatii de intelegere a limbajului si a sensului cuvintelor. In acest caz, bolnavul deformeaza cuvintele, foloseste un cuvant in locul altuia. Uneori, limbajul se transforma intr-un jargon totalmente de neinteles pentru ceilalti, fara ca bolnavul sa-si dea seama de aceasta.