Crestere anormala, permanenta sau paroxistica, a tensiunii arteriale in repaus. Presiunea sangvina creste in mod normal ca raspuns la activitatea fizica. Hipertensiunea arteriala (H.T.A.) apare atunci cand, in repaus, cifrele depasesc 16 centimetri mercur pentru presiunea maxima, sau sistolica, si 9 centimetri pentru presiunea minima, sau diastolica. Nu exista hipertensiune atunci cand presiunea minima este mai mica de 9; hipertensiunile pur sistolice sunt mai ales cauzate de emotie si stres. De altfel, aceste praguri pot fi depaste la o persoana invarsta, deoarece presiunea sangvina creste cu varsta. Invers, la un copil, aceste cifre sunt mai mici.

Cauze - La majoritatea subiectilor hipertensivi, nu se gaseste nici o cauza evidenta; hipertensiunea este calificata atunci ca esentiala. La 10% dintre pacienti totusi, hipertensiunea are o cauza; ea este atunci calificata ca simptomatica. In aceste cazuri, ea poate fi pusa pe seama unei boli a rinichiului, unei boli a glandelor suprarenale sau unei coarctatii aortice (ingustarea, stenoza congenitala a istmului aortic). Cu ocazia primeilor sarcini, mai ales daca este vorba de gemeni, unele femei tinere prezinta o hipertensiune, in general, tranzitorie, denumita hipertensiune arteriala gravidica. Ea dispare dupa nastere si sarcinile ulterioare nu mai sunt afectate de aceasta tulburare.

Simptome si semne - Cel mai frecvent revelatoare sunt simptomele cerebrale: dureri de cap, mai ales in cea de a doua jumatate a noptii sau la trezire, dezechilibru in picioare si la mers, pierderi de memorie, oboseala, tulburari oculare (orbiri de moment, pierderi trecatoare ale vederii etc.) Simptomele cardiace (jena respiratorie, angina pectorala) sau renale, ca o poliurie (secretie de urina in cantitate mare) sau o polakiurie (frecventa exagerata a mictiunilor), sunt mai rar revelatoare. Dar, tot in aceeasi masura, hipertensiunea arteriala nu provoaca nici un semn: ea este, in general, descoperita cu ocazia unui examen de rutina. Printre complicatiile unei hipertensiuni arteriale netratate, se gasesc accidentul vascular cerebral, hemoragia meningeana, insuficienta cardiaca, leziunile renale si o retinopatie.

Tratament - Tratamentul trebuie sa atace cauza in toate cazurile cand este posibil. Asa se face ca multe hipertensiuni de origine definita sunt curabile chirurgical: ingustarea (stenoza) istmului aortic, afectiunea unuia sau ambilor rinichi, tumorile benigne ale suprarenalei. Printre hipertensiunile curabile medical, trebuie retinuta hipertensiunea nefritelor acute si hipertensiunea femeilor gravide. In toate cazurile se impune o igiena a vietii: trebuie suprimate surmenajul si eforturile mari, trebuie luptat impotriva stresului, trebuie urmat, in caz de esec, un regim pentru pierderea din greutatea corporala, trebuie incetat fumatul. Aceste prescriptii trebuie sa fie cu atat mai stricte cu cat hipertensiunea este mai severa si pacientul mai tanar. In hipertensiunile severe si in caz de accidente evolutive (hemoragie meningeana, hemiplegie), este necesara odihna. In general este indicat un regim alimentar fara sare sau putin sarat.

Betablocantele au, in afara de actiunea lor hipotensiva, proprietatea de a incetini bataile inimii. Ele sunt contraindicate in caz de bradicardie (frecventa cardiaca mai mica de 50 batai pe minut) si de astm. Diureticele elimina sodiul si apa, dar actiunea lor asupra potasiu lui (kaliemia) trebuie sa fie controlata. lnhibitorii calcici au o actiune vasodilatatoare asupra arterelor. Inhibitorii enzimei de conversie impiedica formarea angiotensinei si franeaza secretia de aldosteron. Ei pot fi asociati cu diuretice. Antihipertensoarele centrale, precum clonidina, actioneaza asupra trunchiului cerebral (sediul centrului regulator al tensiunii arteriale) si favorizeaza somnul. Vasodilatatoarele periferice cresc calibrul vaselor si maresc debitul cardiac si pe cel renal. Toate aceste medicamente sunt prescrise fie izolat, daca hipertensiunea este moderata, fie asociate in diferite moduri. Este important ca tratamentul sa fie urmat cu regularitate, deoarece o intrerupere intempestiva a acestuia expune la o crestere brusca de tensiune arteriala (fenomen de ricoseu).

Sinonim: hipertensiune arteriala.