Asistenta respiratorie de urgenta, aplicabila in asteptarea ajutoarelor medicale in caz de stop respirator sau cardiocirculator, care consta, pentru un salvator, in insuflarea de aer pe care il expira, inca bogat in oxigen, subiectului neinsufletit.
Salvatorul culca subiectul pe spate, ii elibereaza gura de orice corp strain, scoate eventualele proteze dentare ale subiectului si ii trage maxilarul inferior in fata pentru a degaja intrarea in caile respiratorii, intrare obstruata la bolnavul inconstient prin caderea limbii in spate. Dupa ce a prins nasul persoanei neinsufletite intre police si index si a efectuat o inspiratie profunda, salvatorul isi pune gura deschisa pe cea a subiectului si expira profund. Inaltarea imediata a toracelui subiectului atesta eficacitatea ventilatiei.