Glanda endocrina situata la polul superior al fiecaruia dintre cei doi rinichi.

Structura si fiziologie - De culoare galben deschis, cantarind aproximativ 5 grame, cele doua glande suprarenale sunt formate fiecare din doua parti: corticosuprarenala si medulosuprarenala.
- Glanda corticosuprarenala (partea periferica a suprarenalei) este formata din trei straturi, fiecare din el specializat in sinteza anumitor hormoni steroizi. Zona glomerulara fabrica aldosteron, zona fasciculata, cortizol, iar zona reticulata, androgeni (delta-4-androstendion, dehidroepiandrosteron, ori D.H.A., si testosteron). Secretia corticosuprarenalei depinde global de corticotrofina hipofizara, cu exceptia zonei glomerulare, care se afla sub controlul sistemului renina-angiotensina (enzime renale).
- Glanda medulosuprarenala (partea centrala a suprarenalei) este formata din celule care produc catecolaminele (neurotransmitatori), in principal adrenalina. Secretia medulosuprarenalei depinde de sistemul nervos autonom.

Patologie - Un echipament enzimatic incomplet al corticosuprarenalei (deficit in 21-hidroxilaza sau in 11-hidroxilaza) se manifesta printr-un bloc enzimatic suprarenalian care antreneaza o hiperplazie (cresterea cantitativa a tesutului suprarenalian), responsabil la femeie de o sterilitate si de un hirsutism (pilozitate exagerata). Insuficienta suprarenaliana cronica, ori boala lui Addison, este de origine autoimuna sau consecutiva unei tuberculoze. Tumorile benigne pot cauza o productie excesiva a unuia sau a mai multor steroizi, de cele mai multe ori cortizolul (sindromul lui Cushing), dar si aldosteronul (sindromul lui Conn). Tumorile medulosuprarenalei (feocromocitoamele) provoaca o hipersecretie de catecolamine, responsabile de accesul de hipertensiune arteriala. In sfarsit, tumori le maligne ale glandei suprarenale sunt foarte rare, insa cu prognostic nefavorabil in pofida tratamentului chirurgical.