Pentru un copil de 2, 3 sau chiar 6 ani, lumea este un loc fascinant, plin de culoare, miscare si oportunitati de joaca. In ochii lui, un mall aglomerat sau un parc plin de copii nu sunt spatii unde trebuie sa fim vigilenti, ci un mare „teren de joaca” in care poate alerga, sari, rade si – de ce nu? – sa se ascunda, ca sa te faca sa-l cauti. Problema apare atunci cand acest comportament pune in pericol siguranta copilului si creeaza situatii de risc real, in timp ce el nu realizeaza ca nu e vorba despre distractie, ci despre o situatie periculoasa.
Joc sau pericol? Copiii nu fac inca diferenta
Copiii mici nu au inca dezvoltat pe deplin capacitatea de a face diferenta intre un „joc” inofensiv si o situatie periculoasa. Pentru ei, ascunsul de parinti intr-un magazin sau fuga in directia opusa prin parc sunt actiuni menite sa starneasca ras, curiozitate si atentie. Ei nu pot anticipa consecintele negative si nu inteleg ca aceste comportamente pot duce la:
-
Pierderea de langa parinte in locuri aglomerate.
-
Accidente (alunecari, lovituri, situatii de urgenta).
-
Abordarea de catre straini cu intentii necunoscute.
-
Panica si stres emotional intens atat pentru parinte, cat si pentru copil.
Important de retinut: pentru copil, „joaca de-a ascunselea” este o forma naturala de explorare si testare a limitelor. El nu vrea sa faca rau. Insa este responsabilitatea noastra, ca adulti, sa-l invatam cand si unde este sigur sa se joace acest joc.
Pericolul jocului de-a ascunselea in spatii publice
Imagineaza-ti o clipa in care iti iei ochii de pe copilul tau pentru cateva secunde intr-un mall aglomerat, iar el dispare — s-a gandit ca ar fi distractiv sa se ascunda dupa un stand sau intr-o cabina de proba. Strigi numele lui, dar nu raspunde. Pentru el e o gluma. Pentru tine, e un cosmar.
Acest tip de comportament, desi poate parea normal pentru varsta frageda (2-6 ani), ascunde riscuri reale:
-
Pierderea in multime – Un copil se poate rataci rapid intr-un loc aglomerat.
-
Accidente – Se poate ascunde in locuri periculoase (sub scari rulante, in toalete publice, in spatele unor obiecte instabile).
-
Expunerea la persoane necunoscute – Poate fi abordat sau luat de persoane cu intentii rele.
-
Stresul emotional – Atat pentru copil (care, la un moment dat, se poate speria ca nu te mai gaseste), cat si pentru parinti.
Cum il invatam ca jocul are limite?
Educatia privind siguranta personala trebuie inceputa devreme, cu blandete, dar si cu fermitate. Iata cateva recomandari:
1. Explica-i clar diferenta intre „joc” si „pericol”
-
Foloseste exemple simple si povesti adaptate varstei: „Daca te ascunzi intr-un loc unde mami nu te vede, mami se sperie si tu te poti pierde.”
-
Evita amenintarile, dar foloseste descrieri realiste ale consecintelor („daca nu vii cand te strig, eu nu stiu daca esti bine sau ai patit ceva”).
2. Stabiliti reguli clare inainte de a merge in spatii publice
Inainte sa intrati intr-un mall sau parc:
-
„Nu fugim departe de mami sau tati.”
-
„Nu ne ascundem fara sa spunem.”
-
„Daca te strig, vii imediat.”
Repeta regulile de fiecare data, pana devin automatisme.
3. Invatati semnalul de siguranta
Stabiliti un „cuvant de urgenta” sau un semnal simplu (un anumit ton, o expresie jucause) care inseamna: „Stop joc, e serios acum.” Copilul trebuie sa stie ca atunci cand aude acel cuvant, joaca se opreste si trebuie sa te asculte imediat.
4. Jucati „de-a siguranta” acasa
Faceti jocuri de rol in care copilul invata:
-
Sa raspunda imediat cand este strigat.
-
Sa mearga catre adultul de incredere daca s-a pierdut.
-
Sa nu plece niciodata cu un strain, indiferent cat de dragut pare.
5. Lauda reactiile bune, corecte
Ori de cate ori copilul reactioneaza bine (vine cand il chemi, ramane aproape in spatii publice), lauda-l si arata-i cat de mandru esti ca a fost responsabil.
Invata-l cum sa ceara ajutor
Este esential ca un copil sa stie ca, daca se pierde:
-
Trebuie sa stea pe loc (nu sa plece sa caute parintele).
-
Poate cere ajutor unui adult de incredere (de preferat o mama cu copii, un angajat in uniforma).
-
Sa isi spuna numele complet si, daca e suficient de mare, numarul tau de telefon.
Poti chiar scrie datele de contact pe o bratara de identificare atunci cand mergeti in locuri aglomerate.
Ce sa nu faci ca parinte
-
Nu-l certa aspru sau nu-l umili in public dupa o situatie de acest gen. Reactia emotionala puternica il poate speria si mai tare.
-
Nu il descuraja sa exploreze in mod sigur – cheia este echilibrul intre libertate si limite.
-
Nu presupune ca „stie ce are voie si ce nu” – copiii au nevoie de repetitie si claritate constanta.
Cand e potrivit jocul de-a ascunselea?
Este important ca cei mici sa nu asocieze jocul de-a ascunselea cu spatii publice sau necunoscute. In schimb, poti incuraja acest joc:
-
Acasa, intr-un mediu controlat.
-
In curte, sub supraveghere.
-
La gradinita, in timpul activitatilor organizate.
In toate aceste cazuri, copilul trebuie sa invete regula de baza: daca esti strigat, raspunzi imediat si iesi din ascunzatoare.
Joaca este vitala pentru dezvoltarea emotionala si cognitiva a copilului. Insa este esential ca, in paralel, sa il invatam cum sa se joace in siguranta si sa identifice situatiile care nu sunt potrivite pentru joaca. Nu trebuie sa-l speriem, ci sa-l educam cu rabdare, consecventa si afectiune.
Foto: freepik.com
