Multi parinti ajung, mai devreme sau mai tarziu, in fata aceleiasi situatii: copilul lor este curios, vorbeste mult, pune nenumarate intrebari, are energie din plin, insa la gradinita educatoarele se plang ca „nu sta locului”, se plictiseste repede, nu respecta regulile si ii deranjeaza pe ceilalti. Desi eticheta de „copil-problema” apare usor, specialistii atrag atentia ca, de cele mai multe ori, in spatele acestui comportament se ascund nevoi emotionale si cognitive neintelese.
1. Un copil curios nu este un copil obraznic
Psihologii explica faptul ca un copil care pune multe intrebari si vorbeste constant este, de regula, un copil cu o curiozitate intelectuala ridicata. Creierul lui este intr-o continua cautare de stimuli. Atunci cand mediul nu ii ofera suficienta varietate sau provocare, apare plictiseala, care se manifesta prin agitatie, sarit, vorbit excesiv sau refuzul regulilor.
Important: plictiseala nu este lipsa de educatie, ci un semnal ca ritmul sau continutul activitatilor nu se potriveste nivelului copilului.
2. Energia mare este o trasatura temperamentala
Specialistii in dezvoltarea copilului subliniaza ca nivelul de energie este in mare parte innascut. Unii copii sunt, prin temperament, mai activi, mai expresivi si mai impulsivi. Acesti copii au nevoie de:
-
miscare frecventa,
-
pauze active,
-
activitati care implica corpul, nu doar statul pe scaun.
A le cere sa stea nemiscati perioade lungi este echivalent cu a le cere sa ignore cine sunt ei, la nivel biologic.
3. Refuzul regulilor poate ascunde o nevoie de autonomie
Intre 3 si 6 ani, copiii traverseaza o etapa esentiala de dezvoltare a autonomiei. Psihologii spun ca refuzul regulilor nu inseamna lipsa de respect, ci o incercare de a testa limitele si de a intelege lumea.
Un copil energic va pune sub semnul intrebarii regulile mai des, mai ales daca:
-
nu le intelege sensul,
-
sunt prea rigide,
-
nu i se ofera alternative.
4. Copilul se plictiseste – un posibil semn de suprastimulare sau sub-stimulare
Contrar asteptarilor, un copil care „nu are rabdare” poate fi fie:
-
sub-stimulat (activitatile sunt prea usoare, repetitive),
-
suprastimulat (prea mult zgomot, prea multe cerinte simultane).
Specialistii recomanda observarea atenta a contextului: cand apare agitatia? Dupa cat timp? In ce tip de activitati?
5. Nu orice copil energic are o problema
Un avertisment important al psihologilor este legat de etichetarea prematura. Nu orice copil care sare, vorbeste mult si nu respecta regulile are ADHD sau o tulburare de comportament. Diagnosticele se pun doar de specialisti, in urma unor evaluari complexe, nu pe baza comparatiilor cu alti copii „mai linistiti”.
6. Ce pot face parintii si educatorii
Specialistii recomanda colaborarea, nu invinovatirea:
-
adaptarea activitatilor la nevoia de miscare,
-
explicarea regulilor, nu impunerea lor rigida,
-
oferirea de responsabilitati copilului energic,
-
validarea emotiilor („Vad ca ai multa energie si iti e greu sa stai pe loc”).
Un copil care se simte inteles va coopera mult mai usor.
In spatele copilului „prea energic” se afla, de cele mai multe ori, un copil inteligent, curios, sensibil si dornic sa exploreze lumea. Provocarea nu este sa-l „potolim”, ci sa-l ghidam astfel incat energia lui sa devina o resursa, nu o problema. Asa cum spun specialistii, nu copiii trebuie sa se potriveasca sistemului, ci sistemul sa se adapteze nevoilor reale ale copiilor.
Foto: freepik.com
