Comportamentele isterice la copii

Ce inseamna ca cineva e "agresiv"? Ironiile sale sunt o forma de agresivitate? Dar autoironiile?

Agresivitatea se manifesta numai prin violenta fizica sau si prin violenta verbala?

Un copil care este violent verbal sau fizic cum este? De ce este asa?

Explicatia unui comportament sau a unei clase de comportamente nu se afla in eticheta lor generala, ci intr-o serie de factori interni si / sau externi care le produc. Acest lucru trebuie sa-l avem in vedere cand analizam si comportamentele copiilor acasa sau in alte medii.

O eticheta generala, indiferent ca este rezultatul unei observatii cotidiene sau a unui inventar de personalitate, poate sa prezica un comportament, nu sa il explice. Explicatia trebuie cautata in alta parte decat in eticheta lingvistica, anume in analiza functionala a comportamentului.

Un comportament este dezadaptativ atunci cand:

• Impiedica procesul de asimilare a informatiilor;

• Impiedica adaptarea sociala;

• Interfereaza cu procesul terapeutic si implicit cu procesul de invatare;

• Blocheaza dezvoltarea unor abilitati noi sau exersarea celor deja insusite intr-un stadiu primar;

• Reprezinta un pericol atat pentru copil, cat si pentru cei din jur.

Aceste tipuri de comportamente dezadaptative apar daca ne confruntam cu schimbarea activitatii favorite; atunci este mai probabil sa asistam la o criza isterica sau cel putin de opozitie.

Declansatorii acestor comportamente pot fi:

• Schimbarea mediului;

• Schimbarea rutinei zilnice (schimbarea unui traseu catre un loc cunoscut);

• Schimbarea activitatii favorite;

• Lipsa intelegerii nevoilor sau dorintelor de catre persoanle din jur;

• Obtinerea atentiei si dragostei, ca urmare a manifestarilor isterice sau a comportamentului de negare sau opozitie;

• Atragerea atentiei adultului prin aceste comportamente.

In analiza comportamentului trebuie sa identificam 3 aspecte: tipul de comportament, antencedentul ce a dus la acest tip de comportament si consecintele comportamentului.

Vom lua cateva exemple:

1. Agresivitatea – lovirea altei persoane pentru a evada din cererea efectuata

Schimbari la nivelul Antecedentului?

• Reduceti dorinta de a evada prin oferirea pauzelor frecvente;

• Faceti sarcinile mai "distractive";

• Modificati programa in functie de nivelul copilului.

Schimbari la nivelul Consecintelor?

• Nu permitem evadarea pana la indeplinirea cererii.

Comportamente adecvate?

• Invatati copilul o modalitate mai adecvata de a protesta. Ex: "Vreau sa fiu singur acum".

2. Obtinerea atentiei – copilul tipa pana vine profesorul sa-i acorde atentie

Antecedente?

• Modificarea mediului pentru a diminua cautarea atentiei si oferirea atentiei pozitive pe parcursul zilei pentru comportamentele adecvate.

Consecinte?

• Ignorare planificata (profesorul ignora tipatul copilului).

Comportamante substitutive?

• Invatati copilul alte modalitati de a obtine atentia - sa ridice mana: "imi permiteti?".

3. Obtinerea de recompense – copilul se arunca pe jos pentru a obtine bomboane.

Antecedente?

• Folosirea memento-urilor verbale: atunci cand cel mic POATE castiga o bomboana altfel decat prin a spune "Nu". Invatati copilul alte modalitati de a cere.

• Invatarea altor abilitati precum "a astepta".

Consecinte?

• Bomboanele nu trebuie oferite in urma unei crize.

Comportamante substitutive?

• Invatati copilul alte modalitati de a solicita bomboane.

3 pasi pentru modificarea comportamentului

• Prevenirea comportamentului: folositi strategii proactive de prevenire a aparitiei comportamentelor dificile.

• Invatati comportamente noi: invatati comportamente echivalente functional pentru inlocuirea comportamentelor dificile.

• Furnizarea consecintelor pentru diminuarea frecventei comportamentului dificil: folositi strategii reactive ce corespund functiei comportamentului.

Tehnici de redirectionare

• Atentionarea Verbala

O atentionare verbala este un raspuns verbal riguros si este acordata pentru a indica faptul ca acel comportament este inacceptabil. Ex: a spune unui elev "mainile jos" cand sunt pe cale sa loveasca pe cineva.

Atentionarile verbale ar trebui sa fie scurte si directe.

• 2 tipuri de time-out

1. De excludere: copilul este dus intr-o camera de "time-out " sau intr-o zona bine delimitata. Scoaterea completa din mediu nu este recomandata.

2. De ne-excludere: copilului i se permite sa ramana in mediu, intr-o zona special destinata, dar nu i se permite accesul la nici un intaritor.

Recomandari de reusita

1. Alegeti un singur comportament tinta si identificati cu precizie intaririle sale.
2. Fiti constienti ca inainte de scaderea comportamentului lucrurile merg mai mult prost decat bine.
3. Fiti atenti la intaririle negative la care recurge copilul.
4. Aplicati extinctia in mod consecvent sau repetat.
5. Identificati comportamentele alternative si intaririle lor.
6. Puneti comportamentele pe care vreti sa le feriti de extinctie sub semnul unor intariri nesituationale.

Iulia Pantazi

Pshiholog principal clinician