Dezinformarea din social media, desfiintarea vaccinarii in scoli si izolarea din rural duc la situatii dramatice privind rujeola: mai putin de jumatate dintre copii erau vaccinati cu prima doza, in 2025.

Recomandari urgente

• Medicii de familie identifica multiple obstacole la nivel sistemic: absenta consecintelor pentru nevaccinare si desfiintarea vaccinarii in scoli, care au redus semnificativ ratele de imunizare, in special in comunitatile vulnerabile si izolate.

 

Bucuresti, 16 februarie 2026: Romania se confrunta cu cea mai grava criza de vaccinare din ultimele decenii. Tot mai multi copii sunt privati de protectia vitala pe care o da vaccinarea, ceea ce a dus la o scadere progresiva a ratelor de acoperire vaccinala pentru ROR (rujeola-oreion-rubeola), in special pentru doza a doua administrata la 5 ani. Astfel, potrivit celor mai recente date, pentru prima doza, acceptarea este de 47,4%. Principalele cauze tin de carentele informationale, de dezinformarea din social media, precum si de bariere sistemice, cum ar fi birocratia excesiva, lipsa resurselor materiale, desfiintarea vaccinarii in scoli si lipsa transportului, cum arata datele studiului calitativ al Salvati Copiii Romania. Salvati Copiii Romania solicita autoritatilor simplificarea sistemului de raportare a vaccinarilor; training-uri in comunicare pentru personalul medical, precum si dezvoltarea unei echipe multidisciplinare la nivel local care sa promoveze vaccinarea copiilor.

Datele de teren: Potrivit Centrului European pentru Controlul Bolilor, intre 1 februarie 2024 si 31 ianuarie 2025, numarul total de persoane diagnosticate cu rujeola a fost de 32.265, la nivelul UE, dintre care 27.568 proveneau din Romania (27.568). A doua tara din top este la mare distanta - Italia, cu 1.097 de cazuri.

In perioada 1 ianuarie 2023 - 31 decembrie 2025 in Romania au fost confirmate 35.736 de cazuri de rujeola, din care 27.720 la copii sub 15 ani si 3.188 la adolescenti intre 15 si 19 ani. In acelasi interval, s-au inregistrat 30 de decese cauzate de rujeola, potrivit INSP „Situatia rujeolei in Romania la data de 31.12 .2025”.

Acoperirea vaccinala nationala (%) arata urmatoarea situatie a vaccinarilor:

• BCG: 93,5%

• Hep B (3 doze): 55,0%

• DTPa  - impotriva difteriei, tetanosului si pertussis acelular - (3 doze): 55,0%

• VPI - Vaccinul polio inactivat (3 doze): 55,0%

• Hib (3 doze): 55,0%

• Pneumococic (3 doze): 54,0%

• ROR (1 doza): 47,4%

In ceea ce priveste vaccinarea contra rujeolei, intr-un singur judet acoperirea vaccinala a fost de peste 70%, in 14 judete acoperirea vaccinala s-a situat intre 50,6% si 67,4%, in 24 de judete acoperirea vaccinala s-a situat intre 31,3% si 49,7%, in trei judete acoperirea vaccinala a fost sub 30%. Valoarea minima (23,7%) a fost raportata in judetul Arges, iar cea maxima (73,8%) a fost atinsa in judetul Bihor, potrivit INSP.¹

Toate valorile sunt sub tinta de 95% recomandata de OMS. Conform concluziilor celei de-a 14-a reuniuni a Comisiei Regionale de Verificare a Eliminarii Rujeolei si Rubeolei (RVC, septembrie 2025)², Romania se numara printre cele 13 tari din Regiunea Europeana OMS cu transmitere endemica a rujeolei, ceea ce inseamna ca boala circula continuu in populatie, fara intrerupere.

Studiul “Bariere in calea vaccinarii in mediul rural din Romania. Un studiu calitativ privind perspectivele asistentilor medicali comunitari si ale medicilor de familie” al Salvati Copiii a explorat perspectivele a 29 de medici de familie si asistenti medicali comunitari (AMC) care au in evidenta peste 11.000 de copii din mediul rural. Studiul a identificat

• Barierele atitudinale si comportamentale, refuzul categoric al unor comunitati si frica de reactii adverse.

• Barierele socio-culturale sunt reprezentate de aspecte culturale, lingvistice, religioase si mobilitatea ridicata a familiilor.

• La nivel informational, impactul negativ al mass-media, dezinformarea pe retelele sociale si miturile despre vaccinare reprezinta obstacole majore.

• in plus, exista bariere sistemice precum birocratia excesiva, lipsa resurselor materiale, desfiintarea vaccinarii in scoli si lipsa transportului.

O tendinta importanta care se evidentiaza din interviurile cu medicii de familie este scaderea progresiva a ratelor de acoperire vaccinala pentru ROR, in special pentru doza a doua administrata la 5 ani. Daca pentru prima doza acceptarea este relativ buna, la rapel rata scade dramatic, ajungand in unele comunitati pana la doar 20%. Aceste provocari creeaza un cerc vicios in care lipsa rapelului reduce eficienta programului de imunizare, expunand copiii la riscul de imbolnavire chiar si dupa administrarea primei doze.

Din analiza interviurilor reiese ca relatia medicilor de familie cu parintii este complexa si variaza semnificativ. Multi medici raporteaza comportamente de evitare din partea parintilor, care amana constant vaccinarile si refuza sa-si asume in scris decizia. Medicii vad asistentii medicali comunitari ca intermediari ideali pentru comunicarea cu grupurile vulnerabile sau rezistente la vaccinare.

Medicii de familie identifica multiple obstacole la nivel sistemic, precum absenta consecintelor pentru nevaccinare si desfiintarea vaccinarii in scoli, care au redus semnificativ ratele de imunizare, in special in comunitatile vulnerabile si izolate. Din perspectiva lor, barierele culturale si sociale, precum si mobilitatea ridicata a familiilor, complica si mai mult eforturile de vaccinare. in plus, in interactiunea cu parintii, medicii observa ca frica de reactii adverse si lipsa perceptiei privind gravitatea bolilor prevenibile prin vaccinare reprezinta obstacole semnificative in convingerea acestora sa-si vaccineze copiii.

Pentru a creste ratele de vaccinare, medicii identifica nevoi multiple si interconectate. La nivel national, ei solicita un cadru legislativ mai strict privind vaccinarea si campanii mass-media mai intense de informare si educare. La nivel local si operational, principalele nevoi includ: extinderea retelei de asistenta medicala comunitara, reducerea birocratiei in raportarea vaccinarilor, asigurarea transportului pacientilor catre cabinete si o mai buna implicare a reprezentantilor minoritatilor. O nevoie specifica frecvent mentionata este reintroducerea vaccinarii in scoli, care in trecut asigura rate mai bune de acoperire vaccinala. Medicii subliniaza si importanta dezvoltarii propriilor abilitati de comunicare prin participarea la cursuri specializate.

Gabriela Alexandrescu, Presedinte Executiv Salvati Copiii Romania, a subliniat importanta politicilor sociale integrate, care sa asigure accesul copiilor si al parintilor la servicii de educatie si de sanatate: ”Cifrele arata un esec colectiv. Aproape jumatate dintre copiii Romaniei nu au primit nici macar o doza de vaccin ROR la varsta recomandata. Fiecare copil nevaccinat este un copil expus riscului de imbolnavire si de deces din cauza unei boli care poate fi prevenita. in comunitatile rurale in care lucram, am demonstrat ca vaccinarea poate creste de la 50-60% la aproape 100% atunci cand exista echipe dedicate, informatie corecta si relatii de incredere cu familiile.”

 

Fisa tehnica: Studiul este realizat de Departamentul de Sanatate Publica, Universitatea Babes-Bolyai, Autori: Lect. Univ. Dr. Oana M. Blaga, Drd. Andreea Morar, Mara Bumbu, Drd. Marina D. Dascal, in cadrul programului „Sanatatea mamei si a copilului” implementat de Organizatia Salvati Copiii si a fost finantat de MSD Romania.

Recomandari

Pe baza rezultatelor studiului calitativ si a analizei literaturii de specialitate, expertii propun o serie de recomandari pentru cresterea ratelor de vaccinare in mediul rural din Romania:

1. Pentru a solutiona provocarile organizationale si administrative:

• Formalizarea colaborarii medic - asistent medical comunitar (AMC) prin protocoale clare care sa cuprinda si problema vaccinarii;

• Simplificarea sistemului de raportare a vaccinarilor;

• Training-uri in comunicare pentru personalul medical;

• Asigurarea resurselor tehnice pentru AMC;

• Campanii mass-media intensive la nivel national;

• Dezvoltarea unei echipe multidisciplinare la nivel local care sa promoveze vaccinarea copiilor.

2. Pentru a solutiona comunicarea deficitara si lipsa informarii proactive:

• Materiale informative (inclusiv sub forma video) adaptate cultural (focus pe consecintele bolilor care sunt de cel mai mare interes pentru parinti) si lingvistic, cu informatii clare despre beneficiile si riscurile fiecarui vaccin;

• Comunicare proactiva din partea specialistilor, cu timp dedicat pentru explicatii;

• Comunicarea timpurie, pe perioada scolarizarii si din timpul sarcinii;

• Abordarea graduala si repetitiva;

• Integrarea verificarii statusului vaccinal in fiecare vizita medicala;

• Sistem standardizat de remindere personalizate prin SMS-uri/telefon pentru programari.

3. Pentru a solutiona barierele logistice si de transport:

• Vouchere pentru transport la cabinet sau asigurarea transportului prin primarii;

• Pachete cu produse pentru copii (ex: scutece) la vaccinare.

4. Pentru a adresa problema amanarii continue a vaccinarii:

• Programare automata la vaccinare;

• Comunicare prezumtiva in relatia medic-pacient;

• Verificare automata a statusului vaccinal la inscriere in scoala/gradinita.

5. Pentru a solutiona neincrederea si barierele culturale:

• Formarea AMC ca mesageri principali in comunitate;

• Implicarea medicilor specialisti (ex: ginecologi pentru HPV) sau a altor medici din afara comunitatii (pentru "a doua opinie");

• Utilizarea testimonialelor de la membrii comunitatii;

• Implicarea autoritatilor locale.

6. Pentru a solutiona perceptia scazuta a riscului si frica de reactii adverse:

• Adresarea febrei ca reactie adversa frecventa la vaccin si descrierea modalitatilor de gestionare eficienta a acesteia;

• Accent pe beneficiile individuale ale vaccinarii;

• Prezentarea consecintelor concrete ale bolilor prevenibile;

• Reformularea mesajelor pentru diferite grupuri culturale.

Implementarea acestor recomandari necesita o abordare integrata si coordonata la nivel national, regional si local, cu implicarea activa a tuturor actorilor relevanti: sistemul medical, autoritatile publice locale, organizatiile neguvernamentale si comunitatile. in contextul actual, marcat de o scadere ingrijoratoare a ratelor de vaccinare si de crestere a cazurilor de boli prevenibile prin vaccinare, este esentiala o actiune prompta si sustinuta.

„Daca ar exista in fiecare satuc un asistent medical comunitar sau macar unul pe comuna care sa tina

legatura cu medicul de familie [...] sa sprijine mama si sa se adreseze sau sa acompanieze mama. ... Le spun inclusiv faptul ca noi, generatia noastra, suntem cu totii vaccinati pentru ca pe vremea cand eram noi copii nu intreba nimeni pe parinti vrei sau nu vrei sa-ti vaccinezi copilul. si ca iata ca am ajuns la varsta asta sau anumite boli nu mai circula sau circula mult prea putin tocmai pentru ca cea mai mare parte

dintre noi am fost vaccinate.” (Medic de familie din mediul rural, participant la studiul calitativ Salvati Copiii)

Ce face Salvati Copiii. Modele de buna practica

Organizatia Salvati Copiii se implica in acordarea serviciilor sociale si mediale mamelor si copiilor din mediul rural, iar solutiile sunt bazate pe realitatile din teren.

• Implicarea echipelor integrate de specialisti din 16 judete (asistenti medicali, moase si asistenti sociali) pentru identificarea cazurilor vulnerabile din comunitatile rurale si sprijinirea in vederea accesarii serviciilor medicale si sociale pentru copii 0-5 ani si gravide.

• Asigurarea accesului la nutritie si igiena adecvata.

• Sesiuni de consiliere si informare de grup.

• Caravane medicale organizate periodic in zone defavorizate.

• Sprijinirea medicilor de familie din mediul rural cu echipamente medicale pentru asigurarea consultatiilor la nivel local.

• Program de informare si sprijinire a gravidelor cu ajutorul Cutiei Bebelusului pe modelul finlandez.

• Informarea medicala a mamelor din maternitati si in zonele rurale in cadrul sesiunilor de informare si al caravanelor medicale.

• Facilitarea accesului digital la informatii medicale in zonele rurale prin INFOMama, prima aplicatie mobila din Romania dedicata furnizarii de informatii medicale si sociale pentru femeile insarcinate, conceputa pentru a imbunatati accesul la indrumari de incredere si pentru a conecta viitoarele mame cu servicii esentiale.

Pana in prezent, Salvati Copiii Romania a lucrat in peste 400 de comunitati rurale defavorizate si in toate maternitatile din tara pentru facilitarea accesului la servicii socio-medicale si informare medicala, cu 459.500 de mame, gravide si copii pana in 5 ani. Rezultatele programelor noastre demonstreaza ca solutiile exista:

• inscrieri la medicul de familie.

• consultatii, ecografii si analize efectuate in timpul sarcinii la gravidele dezavantajate – 95% dintre gravidele din comunitatile in care lucram au mers la medic in timpul sarcinii sau au beneficiat de ecografii in cadrul caravanelor medicale pe care le-am organizat.

• cresterea ratei vaccinarii la copii (ratele de vaccinare au crescut de la 50-60% in momentul preluarii comunitatilor, la 99-100%).

• imbunatatirea cunostintelor legate de educatie pentru sanatate in comunitati in randul adolescentelor in cadrul campaniei #VremEducatiePentruSanatateinscoli .

Programul de sustinere a gravidelor din mediul rural a functionat ca un catalizator pentru conectarea mamelor cu serviciile medicale de baza. Specialistii relateaza ca multe beneficiare care pana atunci nu frecventasera serviciile medicale aferente sarcinii au inceput sa le acceseze tocmai datorita programului. 93% dintre specialisti au raportat cresterea accesarii acestor servicii de catre mamele beneficiare, cu cele mai mari proportii observate in cazul vaccinarii copilului - 77% si al controalelor prenatale - 77%, urmate de consilierea privind alaptarea - 74%, consultul pediatric - 69%, serviciile sociale si medicale - 62%, controalele postnatale - 60%, respectiv cursurile de puericultura - 46%.

Programul de dotare a medicilor de familie din mediul rural si implicare a echipelor integrate a generat efecte pozitive si de durata in comunitatile in care este implementat. Evaluarea impactului arata cresteri importante in monitorizarea sanatatii mamelor si copiilor, comparativ cu perioada anterioara demararii programului:

• crestere cu 45% a numarului de femei gravide care s-au prezentat la control in perioada prenatala;

• de aproape doua ori mai multe consultatii pentru gravide au fost efectuate si decontate de CNAS (+188%);  

• numarul gravidelor cu afectiuni cronice care s-au prezentat la medicul de familie a crescut de 2,6 ori (161%); 

• crestere cu 83% a numarului de ecografii pentru gravide;

• crestere cu 80% a numarului de vaccinari pentru copii, conform programului national.

 

Contact Media:

Silvia Burcea | Coordonator Program Sanatatea Mamei si a Copilului | Salvati Copiii Romania

E-mail: silvia.burcea@salvaticopiii.ro, Telefon: 0740 590 726.

 

_____________________________

Despre Organizatia Salvaţi Copiii

De 36 de ani, Salvati Copiii Romania construieste programe sociale, politici publice si practici solide in beneficiul copilului din Romania. Expertiza si complexitatea proiectelor la nivel national fac din organizatie o institutie sociala esentiala, al carei rol este medierea intre societate si autoritatea publica, in beneficiul copilului. in cele peste trei decenii de activitate, Salvati Copiii a intervenit activ in societate, identificand solutii concrete pentru protejarea si sprijinirea copiilor vulnerabili, si a militat, in acelasi timp, pentru o colaborare viabila cu autoritatile decidente, pentru asigurarea interesului superior al copilului. Salvati Copiii si-a asumat rolul de supraveghere vigilenta a autoritatilor publice, in asa fel incat acestea sa implementeze politici publice de durata care sa corecteze cauzele care duc la vulnerabilizarea copiilor. Totodata, organizatia a reusit sa creeze retele active de solidaritate, prin incurajarea responsabilitatii sociale a companiilor si a societatii, in sens larg. in calitate de membru al Save the Children, cea mai mare organizatie independenta din lume care promoveaza drepturile copilului si care cuprinde 30 de membri si desfasoara in prezent programe in peste 100 de tari, VIZIUNEA noastra este o lume care respecta, pentru fiecare copil, dreptul sau la supravietuire, educatie, protectie si participare, asumandu-ne MISIUNEA de a obtine progrese importante privind modul in care copiii sunt tratati si producerea schimbarilor imediate si de durata in viata acestora. Peste 4.522.000 de copii au fost implicati in programele si campaniile Organizatiei Salvati Copiii Romania.

1 „Analiza rezultatelor estimarii acoperirii vaccinale la varsta de 12 luni pentru copiii nascuti in iulie 2024”, derulata in august 2025 pentru copiii nascuti in perioada 01–31.07.2024.

2 https://www.who.int/europe/news-room/events/item/2025/09/15/default-calendar/14th-meeting-of-the-european-regional-verification-commission-for-measles-and-rubella-elimination-(rvc)