Get Adobe Flash player

Sarcina si varicela

14 Iunie 2012


 

Majoritatea femeilor se imunizeaza impotriva varicelei inainte de a ramane insarcinate. Cele mai mule dintre ele sunt imunizate natural, activ, datorita faptului ca la un moment dat (probabil in copilarie), au trecut prin boala si au dobandit anticorpi protectori care persista intreaga viata.

Femeile care nu au facut boala si sunt vaccinate impotriva virusului varicelo-zosterian (care provoaca boala), sunt imunizate pasiv si dobandesc anticorpi protectori, insa acestia nu confera imunitate completa si indelungata.
Femeile vaccinate impotriva varicelei, nu fac boala atunci cand intra in contact cu virusul varicelo-zosterian sau face forme usoare, necomplicate de boala. Vaccinul are o eficienta de aproximativ 85%.

Femeile care isi doresc un copil si nu au facut varicela pana in momentul respectiv, sau nu tin minte sa fi avut boala, trebuie sa efectueze anumite teste de sange care sa confirme sau respectiv sa infirme acest lucru.
Se pot evidentia anticorpii impotriva virusului varicelo-zosteria.

Anticorpii de tip Ig M, arata un  contact recent cu boala, acestia fiind primii carea apar, urmand sa dispara dupa cateva saptamani de la disparitia infectiei acute. Anticorpii de tip Ig G, apar mai tarziu si semnifica dobandirea unei imunitati de lunga durata impotriva virusului.

La un nou contact cu virusul, anticorpii de tip Ig G se fixeaza prin niste receptori special de agentul patogen (virusul varicelo-zosterian) si il distrug, impiedicand astfel aparitia bolii. Un titru suficient de mare de anticorpi protectori impotriva virusului varicelo-zosterian, ofera persoanei in cauza protectie indelungata ( de obicei pentru intreaga viata).

Femeile care nu au avut varicela si nu s-au vaccinat impotriva virusului varicelo-zosterian, pot contacta boala in timpul sarcinii, acest lucru putand avea efecte nedorite asupra dezvolatrii fatului.

Contactarea virusului in primul trimestru al sarcinii are efectele cele mai grave asupra embrionului. Exista o posibilitate destul de mare ca acesta sa dezvolte varicela congenitala, un sindom plurimalformativ (care determina malformatii congenitale la nivelul mai multor organe).

Dintre malformatiile cele mai grave si cel mai des intalnite, amintim:

  • leziuni cicatriciale cutanate
  • hipoplazie limbica (dezvoltarea anormala, insuficienta a membrelor- membre scurte, deformate)

    Care sunt dietele capcana si ce anume trebuie sa eviti ca sa slabesti. Afla de la Andreea Marin!

  • microcefalie (cutie craniana de dimensiuni mici, care implica de altfel si o dezvoltare anormala a creierului)
  • deficit staturo-ponderal (copil mic la nastere)
  • tulburari de vedere (scaderea acuitatii vizuale, orbire, cataracta, glaucom, etc)
  • tulburari auditive (hipoacuzie, surditate)
  • tulburari comportamentale, dizabilitati neuropsihice, retard mental

    Femeile insarcinate care nu au avut varicela si care nu au fost vaccinate impotriva virusului varicelo-zosterian, nu trebuie sa se impacienteze in momentul in care intra in contact cu virusul. Exista o serie de investigatii paraclinice care pot evalua statusul morfo-functional al embrionului, inca din primele stadii ale dezvoltarii intrauterine.

    Ecografia abdominala sau cu sonda endovaginala, poate evidentia inca de la 18-20 de saptamani de gestatie posibilele malformatii anatomice cauzate de o infectie cu virusul varicelo-zosterian.

    Exista anumite semne ecografice care pot identifica cu precizie unele anomalii anatomice, insa confirmarea diagnosticului de varicela congenitala este complet doar dupa efectuarea testelor serologice specifice.

    Identificarea unor anomalii ale embrionului sau pozitivarea testelor serologice pentru varicela, pot necesita parerea unui medic specialist in genetica medicala, care poate oferi sfatul genetic corespunzator.

    Acesta poate recomanda unele investigatii (amniocenteza- extragerea unei cantitati mici din lichidul amniotic in care pluteste embrionul), pentru a putea formula un diagnostic si pentru a evidentia riscurile unor malformatii incompatibile cu dezvoltarea normala a copilului.

    Sfatul genetic este recomandat chiar si inaintea sarcinii, deoarece mamica trebuie sa cunoasca riscurile aparitiei unor boli grave pe care le poate transmite copilului sau a unor afectinui dobandite in timpul vietii intrauterine (congenitale).

    Contactarea virusului varicelo-zosterian in al doilea trimestru de sarcina nu este atat de periculoasa, deoarece la 5-7 zile dupa debutul bolii la mama, sistemul imunitar al acesteia incepe sa produca anticorpi protectori, care pot fi transmisi prin placenta maturata la acesata varsta, catre fat. Din acest motiv, probabilitatea ca fatul sa dezvolte varicela congenitala este destul de mica.

    Anticorpii protectori traverseaza cu usurinta palcenta si sunt vitali, deoarece, sistemul imunitar al copilului nu este suficient dezvoltat si nu poate sa produca singur anticorpii protectori necesari neutralizarii virusului.

    Contactarea virusului varicelo-zosterian in ultimul trimestru al sarcinii poate sa fie mai mult sau mai putin periculoasa in functie de momentul nasterii. Daca mama face boala doar cu cateva zile inainte de a naste (14-21 de zile), copilul va face si el boala la nastere, deoarece, nu exista suficient timp pentru ca sistemul imunitar al mamei sa produca anticorpii protectori necesari apararii impotriva virusului, iar sistemul imun al copilului nu este suficient de dezvoltat in primele zile dupa nastere.

    In functie de viremie (numarul virusurilor din sange) si cantitatea anticorpilor produsi de mama si transmisi prin placenta pana la nastere, nou-nascutul va face forme mai mult sau mai putin usoare de varicela.

    Unii nou-nascuti nu fac varicela dupa nastere ci mai degraba forme usoare de herpes-zoster (zona), care nu se complica si evolueaza spre vindecare in cele mai multe cazuri. Formele usoare de herpes-zoster dobandite imediat dupa nastere, nu ofera imunitate pentru intreaga viata, astfel ca la un moment dat copilul poate sa faca varicela.

    Cea mai riscanta perioada de a contacta virusul varicel-zosterian, este intervalul cuprins intre 5 zile inaitea nasterii si 2 zile dupa nastere, cand sistemul imunitar al memei nu reuseste sa sintetizeze nici un anticorp protector impotriva bolii, astfel ca nou- nascutul ramane fara aparare imunologica specifica. Riscul aproximativ de a contacta boala este de 30-40%.

    In majoritatea cazurilor, nou nascutul dezvolta o forma garva de varicela (varicela neonatala), care are o mortalitate ridicata si este amenintatoare de viata datorita complicatiilor pe care le poate prezenta (encefalita variceloasa cu convulsii si coma, pneumonie variceloasa cu insuficienta respiratorie, etc).

    Tratamentul varicelei neonatale este destul de dificil si neresponsiv. Administarea profilactiva a imunoglobulinelor G, impotriva virusului varicelo-zosteriana (VZIG), creste imunitatea nou-nascutului si il ajuta pe acesta sa lupte impotriva virusului.

    Imunoglobulinele specifice impotriva virusului varicelo-zosteriana sunt de fapt anticorpi obtinuti din seruri ale unor persoane imunizate si se recomanda tuturor copiiilor cu risc crescut de a face varicela neonatala.

    Copiii care prezinta simptome ale infectiei cu virusul varicelo-zosterian (febra, convulsii, eruptie cutanata veziculara, etc), trebuie sa efectueze tratament antiviral de urgenta. Se administreaza Acycovir, intravenos, un medicament antiviral puternic, folosit si in tratamentul complicatiilor varicelei (pneumonia si encefaliat variceloasa), precum si in tratamentul herpes-zosterului.
  • Articole recomandate

    COMENTARII

    Sarcina pe saptamani

    Aplicatii recomandate de Copilul.ro