Get Adobe Flash player

Scarlatina

23 Martie 2013

Scarlatina este o boala frecventa, mai ales la copiii scolari si de gradinita.
Modul de transmitere

Este produsa de streptococul hemolitic. Microbul se gaseste in nasul si in gatul bolnavilor de scarlatina, convalescentilor netratati cu penicilina, bolnavilor cu angine streptococice si purtatorilor sanatosi. Boala se transmite de obicei prin contactul dintre bolnav sau purtator si individul receptiv. In timpul vorbirii, rasului, stranutului sau tusei, picaturile de secretii din nas sau gat si saliva infecteaza aerul din jurul bolnavului, dar si obiectele, alimentele, lenjeria. De cele mai multe ori, insa, boala se ia direct; un copil bolnav sau un purtator sanatos poate declansa o epidemie ce poate cuprinde o mare parte din elevii unei clase.

De aceea, orice bolnav de scarlatina se izoleaza la domiciliu (daca sunt conditii corespunzatoare) sau se interneaza intr-un spital de boli contagioase.
Incubatia

Dureaza 2-7 zile si este fara simptome.
Invazia

Este scurta, durand 12-36 de ore. Boala incepe brusc, de obicei cu temperatura mare (38-4O°C). Debutul febrei se insoteste de varsaturi la copiii mici si de frison la scolarii mari. Copiii mai mari se plang de dureri vii in gat, inghit greu, se simt rau, au dureri de cap si de burta, sunt agitati, cateodata delireaza.
Enantemul sau angina scarlatinoasa se caracterizeaza prin: fundul gatului este rosu "ca focul", amigdalele se maresc, se rosesc si uneori se acopera de depozite alburii de puroi, ca niste puncte albe; valul moale si omusorul sunt rosii, tumefiate. Limba este incarcata, cu marginile si varful rosu. Ganglionii din regiunea gatului sunt mariti si durerosi la pipait.
Perioada de stare (eruptiva) incepe cu eruptia sau exantemul scarlatinos care apare in mod obisnuit la 24-36 de ore de la inceputul bolii, mai intai in zonele cu piele mai subtire (plicile cotului, regiunea inghinala, partile laterale ale gatului si trunchiului, axile). Ea ramane mai accentuata in zonele unde a aparut mai intai.
Eruptia

Este rosie, intinsa pe suprafete mari; dispare la presiune; la pipait este aspra, ca pielea de gaina. In formele grave eruptia este hemoragica. La plicile coatelor, abdomenului, genunchilor apar niste dungi subtiri rosu-violacee, care nu dispar la presiune. Adesea eruptia apare si pe fata: cuprinde obrajii care devin rosii-aprinsi cu benzi rosii stacojii (aspect palmuit al fetei), in timp ce buzele, barbia si zona din jurul nasului raman palide. Eruptia se generalizeaza in 2 sau 3 zile, ramane la fel timp de 1-2 zile, apoi descreste in 2 zile. Dureaza in total 5-7 zile. Cateodata eruptia este usor pruriginoasa (produce mancarime), mai ales la inceput.

Descopera activitati pentru copii de Pasti si trucuri pentru o sarbatoare in familie, de neuitat.

Evolutia enantemului
Asa cum s-a aratat mai sus, enantemul apare inaintea eruptiei si persista; amigdalele, pilierii, valul palatului, fata interna a buzelor raman rosii vii, cu depozite de puroi. Roseata care la inceput era numai pe varful si pe marginea limbii, cu fiecare zi se intinde spre centrul acesteia. Treptat limba se descuameaza de stratul gros, alburiu cu care era acoperita. Spre a 5-a zi, la sfarsitul eruptiei, limba este rosie inchis, presarata de papile, cu aspect "zmeuriu". Catre a 10-a zi, limba este lucioasa, lacuita; din a 12-a - a 15-a zi isi recapata aspectul normal.

Febra oscileaza intre 39°C si 41°C in tot timpul perioadei eruptive si incepe sa scada spre a 5-a zi; mai rar ramane putin ridicata pana spre a 10-a zi. De obicei revine la normal in a 7-a zi.
Perioada de descuamare

Dupa disparitia eruptiei, apare o descuamare caracteristica; mai intai pe fata si trunchi sub forma de scuame mici, apoi pe talpi si picioare unde scuamele sunt mari, uneori ca niste lambouri.

Complicatiile se mai observa in scarlatinele nediagnosticate la timp. Survin fie la inceputul bolii, fie in cursul celei de a 3-a saptamani de boala. Otita are de obicei o evolutie spre supuratie. Complicatiile renale au devenit rare; nu toti streptococii A beta-hemolitici ce pot produce scarlatina sunt susceptibili de a determina o nefrita. Reumatismul scarlatinos poate fi precoce (apare in timpul eruptiei) si tardiv (survine din a 14-a - a 25-a zi de la debut), imbracand forma de reumatism articular acut. Se poate insoti de atingerea inimii si trebuie tratat corect (in spital).

Recaderea in scarlatina se produce in perioada de convalescenta a bolii. Este indicat ca la toti membrii familiei unui copil cu scarlatina sa se faca examenul de laborator pentru depistarea streptococului si sa se dea Penicilina V in scop preventiv.
Tratament

Copiii bolnavi se interneaza obligatoriu in spital timp de 7-10 zile pentru izolare si tratament. Antibioticul cel mai eficace este penicilina. La iesirea din spital se administreaza o penicilina-depozit, Moldamin (benzatin-penicilina), in doza de 600 000 U. Pentru prevenirea reinfectiilor sau a complicatiilor, penicilina-depozit (Moldamin) se repeta la 10 zile de la externare.

Eritromicina se foloseste in locul penicilinei, dar numai in caz de alergie la penicilina.

In primele 10 zile de boala se recomanda repaus la pat. Dupa aceea copilul ramane in casa pana in a 14-a- a 21-a zi de la inceputul bolii si este urmarit in continuare de pediatru - medicul de familie - pana la 30 de zile de la inceputul bolii. Se urmareste urina, prin examene de laborator ce se fac la inceputul bolii si apoi saptamanal timp de 30 de zile.

Se considera vindecat un copil daca dupa 21 de zile de la inceputul bolii, la doua examene bacteriologice consecutive ale exsudatului faringian nu s-a mai depistat streptococul hemolitic, daca examenele de urina au fost normale si daca la examenul clinic general nu se constata nici o modificare patologica.
Regim Alimentar

In primele zile de boala, cand copilul are febra mare, cu stare generala alterata, se plange de dureri in gat si nu are pofta de mancare i se va da numai regim hidrozaharat-lactat. Pe masura ce apetitul revine si toleranta digestiva creste (nu mai varsa, nu are greturi, nu se plange de dureri abdominale), febra scade si starea generala se amelioreaza se va largi si regimul alimentar, dandu-i-se in plus derivate de lapte, carne rasol, orice fainoase. Dupa cateva zile de afebrilitate si daca urina este normala, se va da un regim alimentar normal. Nu se recomanda regimul fara sare in forma comuna de boala. Introducerea antibioticelor (penicilina) a schimbat esential evolutia bolii care este mai scurta si complicatiile au devenit exceptionale

Comentarii