Martisor - obiceiuri si traditii

Obiceiul martisorului, simbol ancestral al unui vechi scenariu de innoire a timpului in pragul primaverii, este legat, conform traditiei, de momentul mortii si nasterii simbolice a unei zeitati feminine autohtone - Baba Dochia.

Martisor este si denumirea populara a lunii martie, luna inceputului de an agrar.

Obiceiul martisorului s-a pastrat pana in zilele noastre dar nu la cotele sensibilitatii de alta data.

In credinta populara martisorul simbolizeaza funia anului care aduna, prin impletirea celor doua fire, cele 365 de zile calendaristice. Culorile alb si rosu reprezinta cele doua anotimpuri opuse, iarna si vara, in vechile societati traditionale fiind cunoscute doar aceste doua anotimpuri de baza, primavara si toamna fiind considerate a fi doar anotimpuri de trecere.

Conform credintelor bucovinene, martisorul este firul zilelor din an tors de Baba Dochia in timp ce urca cu oile pe munte, asemanator firului vietii omului tors la nastere de catre ursitoare. Culoarea alba reprezinta frigul iernii ce se incheia iar cea rosie caldura verii ce urma in mod firesc in calendar.

Semnificatia martisorului s-a diluat odata cu trecerea anilor. In trecut, el era confectionat de catre mame, care adaugau la snurul bicolor, impletit din fire de lana (stramatura), cate o moneda de argint sau chiar de aur si-l legau la mana copiilor in dimineata zilei de 1 martie, inainte de rasaritul soarelui.

Se credea ca, in felul acesta, copiii erau aparati de rele si de boli si ca aveau sa fie sanatosi, precum argintul, si rosii la fata, precum culoarea rosie din snur.

Fetele isi atarnau firul impletit la gat, in credinta ca nu vor fi fie arse de soare peste vara, conform zicalei: "Cine poarta martisoare / Nu va fi parlit de soare".

In comunitatile traditionale bucovinene fetele ofereau cu multa bucurie martisorul, in ziua de 1 martie, flacailor din sat, obicei care s-a pastrat pana astazi.

Martisorul era purtat de catre copii timp de 12 zile sau pana la anumite sarbatori de primavara (Mucenici, Blagovistenie, Florii, Paste ), pana la inflorirea pomilor fructiferi sau a unor arbusti precum macesul.

In alte locuri, martisorul era purtat pana la sosirea pasarilor calatoare, cand era aruncat in directia de unde veneau acestea rostindu-se: "Ia-mi negretele si da-mi albetele".

In cazul in care martisorul era purtat pana la inflorirea pomilor, acesta se atarna pe crengile inflorite iar cu banul de la fir se cumpara vin rosu, paine si cas proaspat pentru ca purtatorii, simbolului de primavara sa aiba fata alba precum casul si rumena precum vinul rosul.

Martisorul era un simbol purtat cu multa demnitate si chiar solemnitate de catre membrii societatii traditionale, care evitau orice comportament necivilizat in perioada in care martisorul le impodobea imbracamintea.

Martisoarele din zilele noastre sunt confectionate manual sau sunt procurate din magazine, fiind compuse tot din doua fire alb-rosii, impletite din matase, la care se agata mici pandantive artizanale, care ar simboliza norocul, sanatatea, iubirea etc, obiceiul pierzandu-si mult din semnificatiile initiale.

Sursa: Crestinortodox.ro