Un studiu citat de BBC arata ca dezvoltarea creierului urmeaza cinci etape distincte pe parcursul vietii, cu puncte de cotitura la varstele de 9, 32, 66 si 83 de ani.
Cercetarea, realizata pe aproximativ 4.000 de persoane cu varste de pana la 90 de ani, dezvaluie ca „adolescenta” creierului se prelungeste pana la 32 de ani, moment in care activitatea cerebrala atinge un varf.
Potrivit specialistilor de la Universitatea din Cambridge, aceste descoperiri pot ajuta la intelegerea diferentelor de risc pentru tulburarile mintale si dementa, in functie de etapa vietii. Creierul se modifica permanent sub influenta experientelor si a invatarii, insa evolutia sa nu este liniara – ci marcata de faze de „resetare”.
Cele cinci etape identificate ale creierului
Studiul a scos in evidenta cinci perioade-cheie:
Copilaria (0–9 ani)
Creierul creste rapid in dimensiune, dar pierde din conexiunile excedentare formate in primii ani de viata. Aceasta reorganizare face ca sistemul nervos sa fie mai putin eficient, asemanator unui copil care exploreaza haotic, fara o directie clara.
Adolescenta (9–32 ani)
La 9 ani apare o schimbare brusca: conexiunile din creier devin mult mai eficiente. Aceasta etapa coincide cu cel mai ridicat risc de tulburari mintale. Desi se credea mult timp ca adolescenta se termina dupa pubertate, studiul arata ca perioada se intinde pana la varsta adulta tanara, atingand un maxim la inceputul decadei a treia. Este singura faza in care retelele neuronale devin mai performante.
Maturitatea (32–66 ani)
Aceasta este cea mai stabila perioada a creierului. Schimbarile sunt lente, iar eficienta nu mai creste. Specialistii o descriu ca un „platou” al inteligentei si personalitatii.
Ce se intampla dupa 66 de ani
Batranetea timpurie (66–83 ani)
Nu este vorba despre o prabusire brusca, ci despre o reorganizare. Creierul nu mai functioneaza ca o retea compacta, ci se fragmenteaza in zone care colaboreaza mai putin centralizat – asemanator membrilor unei trupe care pornesc proiecte solo. In aceasta etapa apar mai frecvent afectiuni precum dementa sau hipertensiunea.
Batranetea tarzie (83+ ani)
Schimbarile sunt similare celor de la debutul batranetii, dar devin mai accentuate. Este etapa cel mai greu de studiat, deoarece persoanele foarte in varsta cu creiere sanatoase sunt dificil de gasit.
Concluzii surprinzatoare ale cercetatorilor
Dr. Alexa Mousley, unul dintre specialistii implicati, spune ca a fost surprinsa de cat de bine se aliniaza aceste faze cu repere biologice si sociale importante: pubertatea, formarea personalitatii, provocarile de sanatate ale varstei inaintate sau chiar momentele in care oamenii devin parinti.
Cercetatorii precizeaza ca varstele pot varia de la o persoana la alta, insa tiparul general este clar. Studiul publicat in Nature Communications nu a analizat separat femeile si barbatii, astfel ca impactul menopauzei ramane un aspect ce necesita investigatii suplimentare.
Duncan Astle, profesor la Universitatea din Cambridge, subliniaza ca modul in care se conecteaza creierul influenteaza atentia, limbajul, memoria si numeroase comportamente. Iar Tara Spires-Jones, de la Universitatea din Edinburgh, afirma ca rezultatele sunt coerente cu ceea ce stim deja despre imbatranirea creierului – chiar daca nu toti oamenii vor parcurge aceleasi transformari la aceleasi varste.
