Maria Folea are 44 de ani, este medic psihiatru la Iasi si a trait, vreme de aproape doua decenii, cu o permanenta frica.
A fost prima sotie a lui Robert Lupu, barbatul care a devenit calaul unei tinere insarcinate si mama a unei fetite de doar 3 ani.
Intr-un interviu pentru Antena3.ro, Maria povesteste cum a inceput cosmarul la 15 ani si cum a scapat, la limita, dupa 12 ani de relatie, din cercul vicios al fricii, abuzului, controlului, amenintarilor cu moartea. Si cum prima noapte linistita a fost cea in care a aflat, de la televizor, ca fostul ei sot nu mai respira.
„La 15 ani m-a agatat in liceu”
„Povestea mea cu acest domn a inceput in 1995-1996, cand aveam 15 ani, iar el 20. L-am cunoscut in liceu. Pe vremea aia nu erau restrictii: intra cine voia, iesea cine voia. Asa agata copile. Pe mine m-a abordat cu floricele, m-a intrebat la ce clasa sunt, iar apoi a tot inceput sa ma caute”, isi aminteste Maria.
Pentru adolescenta de atunci, diferenta de varsta nu parea ceva iesit din comun:
„Multe fete aveau relatii cu baieti mai mari. Nu parea nimic anormal”.
Vremurile erau de asa natura. Violenta fizica in relatii era ceva normal, cumva. Nu se vorbea prea mult despre asta in spatiul public.
Primele semne: gelozie, control, manipulare
Relatia a evoluat rapid catre posesivitate extrema.
„Trebuia sa stie tot timpul unde sunt, cu cine vorbesc, ce fac. Au inceput accesele de impulsivitate si controlul psihologic”, spune Maria Folea.
„Violenta fizica nu era zilnica, dar a existat”
Ea nu ascunde faptul ca a fost lovita.
„Au fost cam zece episoade de violenta in 12 ani. Nu erau lovituri zilnice, dar imi mai tragea cate o palma, destul de puternic. Dupa fiecare episod, isi cerea scuze si incerca sa minimalizeze: ‘Asta nu e bataie. Bataie e cand ajungi la spital’”, ii spunea Robert.
Teroarea psihologica permanenta: „Facea lucruri la limita legii”
Totusi, mai frica ii era nu de batai, ci de lucrurile pe care le facea, de presiunea psihologica, de amenintarile cu moartea.
„Imi era mai teama de jocurile psihologice decat de violenta fizica. Facea lucruri la limita legii. Venea la usa apartamentului, baga bete de chibrituri ude in gaura cheii, care se umflau si faceau yala respectiva de nefolosit. Mai scotea sigurantele de pe scara, sa ramanem fara curent, ma tinea intr-o continua tensiune. Ma ameninta ca ii spune tatalui meu”, povesteste femeia.
La acea varsta, Maria era prinsa intre doua frici: cea fata de iubitul violent si cea fata de tatal sever, care o certa. A incercat de mai multe ori sa plece. Insa fiecare tentativa de despartire aducea o noua serie de amenintari. Cu moartea. Si cu detalii.
„Initial parea ca accepta. Dupa doua-trei zile incepeau dramele: scrisori, amenintari. Ma ameninta ca ma omoara pe mine si familia mea. Imi povestea cum o va face”, isi aminteste femeia. Si, ca sa arate ca el chiar isi va pune in aplicare amenintarile, i-a omorat pisicile.
Tentativa de otravire: cafeaua cu diazepam
Maria Folea a reusit cumva sa se desprinda de Robert Lupu cand s-a inscris la facultate, la Iasi. Desi intr-o ultima intalnire acesta a incercat sa o otraveasca.
„Mi-a dat o cana cu cafea. Cand am vrut sa beau, mi-a smuls-o din mana si a baut-o el. Dupa cateva minute, mi-a spus: ‘Aia era pentru tine. Erau zece comprimate de diazepam dizolvate.’ A inceput sa i se faca rau. Am sunat la ambulanta, l-au dus la spital”, isi aminteste ea.
Reaparitia in cabinetul de psihiatrie
Ani mai tarziu, Robert a aparut la cabinetul ei, programat sub un nume fals. El a descris aceasta scena intr-o carte publicata de el. In varianta lui, era vorba de o poveste de dragoste neterminata. In realitate, reintalnirea cu el a ingrozit-o pe Maria.
„In momentul in care asistenta mi-a spus ca a venit domnul Lupu, am inteles cine e. Am incercat sa pastrez o atitudine profesionala. Dupa consultatie, abia cand am ajuns acasa, m-au apucat tremuraturile”, spune ea.
Frica permanenta: „Ma uitam mereu in stanga si in dreapta”
Si, chiar daca la acel moment a gestionat situatia din punct de vedere profesional, Maria marturiseste ca intotdeauna i-a fost frica de el. Pana sambata trecuta, cand a aflat la stiri ca s-a sinucis.
„Fratele meu mi-a trimis link-ul in care scria ca era cautat. Mi-am propus ca a doua zi, duminica, sa ma duc la politie, daca nu il vor prinde. M-am gandit ca eu urmez. Ca are o lista undeva si ca va veni dupa mine. Iar a doua zi era 1 Iunie, voiam sa ies cu fetita afara, sa se bucure de ziua asta. Mai tarziu, in aceeasi seara, am aflat ca s-a sinucis. Am simtit ca mi s-a luat o piatra de pe inima. Imi pare rau pentru fata care a fost ucisa, pentru familia ei. Si pentru familia lui, ca nu ei sunt de vina ca el era psihopat”, a declarat Maria Folea.
