Informatii extrem de grave ies la iveala despre modul in care regimul din Coreea de Nord pedepseste consumul de continut media strain. Potrivit Amnesty International, elevi si adolescenti ar fi fost executati, trimisi in lagare de munca sau supusi unor umilinte publice pentru ca au urmarit seriale sud-coreene, inclusiv celebrul „Squid Game”, sau au ascultat muzica K-Pop.
Relatarile se bazeaza pe marturii ale persoanelor care au fugit din Coreea de Nord si care au vorbit despre represiunile dure aplicate de autoritati, in special in randul tinerilor.
Marturii ale fugarilor: executii, lagare si pedepse publice
Potrivit Amnesty International, informatiile provin din 25 de interviuri aprofundate realizate in 2025 cu nord-coreeni care au reusit sa fuga din tara intre anii 2012 si 2020. Majoritatea aveau intre 15 si 25 de ani la momentul plecarii.
Mai multi dintre cei intervievati au declarat ca adolescenti, inclusiv elevi de gimnaziu si liceu, au fost executati public sau condamnati la ani grei de munca fortata pentru ca au vizionat continut media interzis. Un martor a afirmat ca persoane, inclusiv elevi de liceu, au fost executate in provincia Yanggang, aproape de granita cu China, pentru ca au urmarit „Squid Game”.
Separat, Radio Free Asia a documentat in 2021 o executie legata de distribuirea serialului in provincia Hamgyong de Nord. Amnesty sustine ca, puse cap la cap, aceste relatari indica mai multe executii asociate direct cu seriale sud-coreene.
Represiune accentuata sub conducerea lui Kim Jong Un
Organizatia pentru drepturile omului sustine ca represiunea s-a intensificat in timpul conducerii lui Kim Jong Un, in special dupa adoptarea, in 2020, a Legii impotriva gandirii si culturii contrareactionare. Actul normativ defineste mass-media sud-coreeana drept „ideologie putreda” si prevede pedepse intre 5 si 15 ani de munca fortata pentru vizionarea sau detinerea de filme, seriale sau muzica din Coreea de Sud.
Pedepsele pot deveni mult mai severe, inclusiv condamnari la moarte, in cazul distribuirii de continut sau al organizarii de vizionari in grup, sustine Amnesty in raportul sau.
Pedepsele depind de bani si relatii
Mai multi fugari au declarat ca aplicarea pedepselor depinde adesea de situatia financiara sau de relatiile familiei. Un martor a spus ca pentru aceeasi fapta, unii scapau cu avertismente, in timp ce altii ajungeau in lagare sau erau executati.
„Oamenii sunt prinsi pentru aceeasi fapta, dar pedeapsa depinde in totalitate de bani”, a declarat un nord-coreean care a fugit in 2019. Acesta a adaugat ca familiile fara resurse ajung sa isi vanda locuintele pentru a strange sume de mii de dolari necesare mitei.
Alti intervievati au povestit ca elevii erau obligati, inca din copilarie, sa asiste la executii publice, ca parte a asa-numitei „educatii ideologice”, pentru a fi descurajati sa consume continut strain.
Control strict, dar continutul strain circula in continuare
Amnesty mai arata ca o unitate speciala de politie, cunoscuta sub numele de „Grupul 109”, efectueaza perchezitii fara mandat in locuinte si controale pe strada, in cautarea materialelor media straine. In ciuda acestui control, continutul interzis continua sa circule pe stick-uri USB introduse ilegal din China si este vizionat pe laptopuri sau alte dispozitive.
„Toata lumea stie ca toata lumea se uita, inclusiv cei care aplica represiunea”, a declarat unul dintre martori.
Organizatia sustine ca brutalitatea descrisa de fugari este in concordanta cu rapoartele ONU, ale autoritatilor sud-coreene si ale posturilor internationale, care au documentat in mod repetat executii publice si condamnari la munca silnica pentru consumul de presa straina.
