In traditia populara romaneasca, Ajunul Ignatului reprezinta perioada de pregatire dinaintea sarbatorii principale legate de sacrificarea porcului, care are loc de obicei in 20 decembrie, ziua Ignatului (sau „Ignatul porcului”). Aceasta zi si obiceiurile asociate marcheaza granita dintre anul care se incheie si perioada sarbatorilor de iarna, fiind pline de simboluri legate de prosperitate, protectie si belsug.
Semnificatia si originea traditiei
-
Ignatul este o sarbatoare straveche, cu radacini in traditiile precrestine din spatiul nostru, adesea asociata solstitiului de iarna si sacrificiului ritualic al porcului ca simbol al trecerii de la un an la altul.
-
In calendarul crestin ortodox, ziua de 20 decembrie este legata de praznicul Sfantului Ignatie Teoforul, iar in folclor porcii „isi viseaza cutitul” in noaptea dinainte, ceea ce simbolizeaza ca timpul taierii a sosit.
Cand incepe ritualul
Desi taierea porcului in sine are loc in ziua de Ignat (20 decembrie), Ajunul — seara si ziua dinainte — este plin de pregatiri simbolice si culinare care pregatesc casa si familia pentru ritual.
Ce se face in Ajunul Ignatului
1. Pregatirea pentru purificare si protectie
-
In unele comunitati se pregateste casa si gospodaria pentru ca totul sa fie curat si binecuvantat inainte de sacrificiu. Uneori, gospodarii merg la biserica sau se roaga acasa pentru protectie si reusita.
2. Prepararea graului
-
O traditie spune ca in Ajunul Ignatului se fierbe grau (arpacas) care se mananca in familie. Se crede ca acesta aduce prosperitate si bunastare, iar o parte din el se imparte sau se da pasarilor dimineata, ca semn de belsug.
3. Bucate traditionale de post
-
Graul fiert se poate amesteca cu miere, nuca si zahar — un preparat care simbolizeaza sacrificiul si bunastarea.
-
In unele zone se pregatesc si alte mancaruri de post menite sa aduca noroc inainte de ziua taierii porcului.
4. Semne si pregatiri magice
-
Se spune ca daca in ziua Ignatului porcul nu este sacrificat, acesta „incepe sa slabeasca” — un semn ca ritualul trebuie indeplinit la timp.
-
In ziua Ignatului se considera ca nu trebuie facute alte activitati casnice (cum ar fi spalatul sau maturatul), pentru a nu deranja cursul firesc al sarbatorii.
Preparatele ce urmeaza dupa sacrificare
-
Dupa taiere, porcul este curatat si „parlit” (arde sau arde parul de pe piele) pentru a se obtine soriciul crocant.
-
Carnea este apoi transata, iar femeile pregatesc preparate traditionale: caltabosi, tobe, piftie, sorici si alte bucate care vor umple mesele de Craciun.
-
„Pomana porcului” este o masa comunitara servita celor care au ajutat la taierea animalului, unde se consuma carne proaspata, malai si bauturi traditionale.
Traditii alternative sau locale
-
In unele sate exista superstitii si obiceiuri magice legate de porcul negru, al carui sange se credea ca avea puteri tamaduitoare.
-
Alte obiceiuri includ semne sau formule rostite in momentul sacrificarii ca binecuvantare pentru anul urmator.
Ajunul Ignatului ramane o zi plina de semnificatii in cultura romaneasca: o combinatie de pregatire practica, ritualuri simbolice, credinte si traditii culinare care pregatesc familia si gospodaria pentru una dintre cele mai importante sarbatori din an. Respectarea acestor obiceiuri este privita ca un mod de a asigura sanatate, prosperitate si noroc pentru anul ce urmeaza.
Sursa: libertateapentrufemei.ro
Foto: freepik.com
