De multe ori auzim expresia "...e copil, ce stie el...", expresie ce sustine un mare neadevar, dupa parerea mea. Copilul intelege foarte bine ce se intampla in caminul sau, chiar de la o varsta frageda; copilul se bucura si se intristeaza impreuna cu dumneavoastra.
In acest sens as raspunde intrebarii "Cum percep copiii despartirea parintilor?" in felul urmator: asa cum este ea "zugravita" de catre parinti. Pentru copil, de regula, despartirea parintilor este un moment foarte dificil, as spune crucial in dezvoltarea sa ulterioara. Este un moment in care va trai sentimente contradictorii fata de un parinte sau de altul, un moment in care se va simtii abandonat, nelinistit si nesigur.
Aceasta drama a copilului se complica de multe ori atunci cand apar diverse certuri intre parinti, rude apropiate sau, de exemplu, cand unul dintre parinti incearca sa realizeze o alianta cu copilul, blamandu-l si descriindu-l negativ pe fostul sau partener de viata. O astfel de situatie amplifica si mai mult sentimentele negative traite de copil, fie ca este de o varsta mai mica sau mai mare. O atitudine matura a celor doi soti pusi in fata despartirii, lipsita de certuri grave si mai ales de certuri in fata copilului devine o necesitate pentru a nu complica si mai mult situatia in ochii copiilor.
Totdata o discutie sincera cu propriul copil poate constitui un mic ajutor pentru acesta, discutie in care ambii parinti ii pot explica copilului motivele instrainarii celor doi si faptul ca despartirea lor nu inseamna pentru cel mic pierderea unui parinte. Parintele care desi paraseste acum caminul lor este de dorit sa mentina o relatie stransa cu copilul in continuare, relatie care poate diminua sentimentul abandonului resimtit in momentul despartirii.
In concluzie modul in care dumneavoastra ca parinti "traiti" despartirea de partenerul de viata se reflecta in sentimentele si trairile copilului.
Clara Monica Craciun,
psiholog – Clinica Psihosolutions
www.psihosolutions.ro
De multe ori auzim expresia "...e copil, ce stie el...", expresie ce sustine un mare neadevar, dupa parerea mea. Copilul intelege foarte bine ce se intampla in caminul sau, chiar de la o varsta frageda; copilul se bucura si se intristeaza impreuna cu dumneavoastra.
In acest sens as raspunde intrebarii "Cum percep copiii despartirea parintilor?" in felul urmator: asa cum este ea "zugravita" de catre parinti. Pentru copil, de regula, despartirea parintilor este un moment foarte dificil, as spune crucial in dezvoltarea sa ulterioara. Este un moment in care va trai sentimente contradictorii fata de un parinte sau de altul, un moment in care se va simtii abandonat, nelinistit si nesigur.
Aceasta drama a copilului se complica de multe ori atunci cand apar diverse certuri intre parinti, rude apropiate sau, de exemplu, cand unul dintre parinti incearca sa realizeze o alianta cu copilul, blamandu-l si descriindu-l negativ pe fostul sau partener de viata. O astfel de situatie amplifica si mai mult sentimentele negative traite de copil, fie ca este de o varsta mai mica sau mai mare. O atitudine matura a celor doi soti pusi in fata despartirii, lipsita de certuri grave si mai ales de certuri in fata copilului devine o necesitate pentru a nu complica si mai mult situatia in ochii copiilor.
Totdata o discutie sincera cu propriul copil poate constitui un mic ajutor pentru acesta, discutie in care ambii parinti ii pot explica copilului motivele instrainarii celor doi si faptul ca despartirea lor nu inseamna pentru cel mic pierderea unui parinte. Parintele care desi paraseste acum caminul lor este de dorit sa mentina o relatie stransa cu copilul in continuare, relatie care poate diminua sentimentul abandonului resimtit in momentul despartirii.
In concluzie modul in care dumneavoastra ca parinti "traiti" despartirea de partenerul de viata se reflecta in sentimentele si trairile copilului.
Clara Monica Craciun,
psiholog – Clinica Psihosolutions
www.psihosolutions.ro
Pentru mai multe articole interesante, urmareste-ne pe pagina de Facebook Copilul.ro
